Din dicționar, pe înțelesul tuturor: BAZAR – piața orientală care a dat lumii un cuvânt universal

Un loc plin de culoare, de mirosuri, de zgomote și de negustori care își strigă marfa. Tarabe încărcate cu mirodenii, textile, obiecte decorative, bijuterii și tot felul de produse atrag cumpărători din toate colțurile lumii. Aceasta este imaginea unui bazar oriental, un spațiu în care comerțul înseamnă schimb de mărfuri, dar și întâlnire între culturi. Dar știați că numele acestui loc provine din persană și că a ajuns să fie folosit în numeroase limbi ale lumii?
Potrivit DEX, „bazar” desemnează un „loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte, mai ales mărunțișuri”. Prin extensie, cuvântul se referă și la un complex comercial de tip oriental, format dintr-un șir de prăvălii sau tarabe unde se comercializează produse diverse.
Sursa: DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009; Alexandru Ciorănescu – Dicționarul etimologic român (DER).
Cuvântul românesc „bazar” are la origine persanul bāzār, care înseamnă „piață” sau „loc de comerț”. Termenul s-a răspândit în Orient, fiind preluat de limba arabă și de alte limbi ale regiunii. În română, cuvântul a ajuns în principal prin intermediul francezei, bazar, dar a existat și un traseu direct din turcă, prin forma pazar, întâlnită în româna veche.
Este interesant că forma „bazar” s-a răspândit în numeroase limbi europene: franceză, engleză, germană, rusă, sârbă și altele. În schimb, în turcă, forma obișnuită este pazar, care desemnează piața sau ziua de târg. În română a existat și forma învechită „pazar”, cu sensul de târg sau piață.
Bazarul oriental nu era doar un loc în care oamenii cumpărau și vindeau produse. În orașele mari ale Orientului, acesta reprezenta un adevărat centru al vieții economice și sociale. Negustorii își aveau prăvăliile grupate pe categorii de produse, iar anumite zone erau specializate în textile, mirodenii, bijuterii, ceramică sau obiecte de uz casnic.
Unele dintre cele mai cunoscute bazaruri ale lumii se află în Iran, Turcia și în alte regiuni ale Orientului Apropiat. Marele Bazar din Istanbul, de exemplu, este unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute complexe comerciale acoperite din lume. Înființat în secolul al XV-lea, acesta a devenit de-a lungul timpului un important centru al comerțului internațional, unde se întâlneau negustori din Europa, Asia și Africa.
În limba română, „bazar” a căpătat și sensuri mai largi. Poate desemna un magazin în care se găsesc obiecte diverse, dar și un loc aglomerat, în care sunt expuse și vândute tot felul de mărfuri. Uneori, cuvântul este folosit și cu o nuanță familiară, pentru a descrie un spațiu dezordonat, plin de lucruri diferite.
Din aceeași familie de termeni fac parte și cuvintele învechite „bazarghidean”, care desemna un servitor însărcinat cu efectuarea cumpărăturilor, și „bazarlîc”, cu sensul de cumpărătură sau târguială, provenite din turcă.
Astăzi, bazarul este un simbol al comerțului oriental și al diversității culturale. Îl întâlnim în orașe istorice, în destinații turistice și chiar în denumirea unor magazine moderne. Cuvântul a depășit de mult granițele Persiei și ale Orientului, devenind internațional, iar povestea lui ne arată că uneori un loc în care oamenii se întâlnesc pentru a face schimb de mărfuri poate să lase o urmă atât de puternică în limbajul întregii lumi.

