ActualitateLocale

Câte clădiri din România riscă să se prăbușească la un cutremur major. Cum verifici în câteva minute dacă blocul tău este vulnerabil

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în Vrancea, pe 18 noiembrie 2026, readuce în atenție vulnerabilitatea clădirilor din România și lipsa unei evidențe complete privind imobilele care ar putea fi grav afectate de un seism puternic. În București, 415 clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar estimările Băncii Mondiale indică peste 20.000 de imobile vulnerabile.

 

Problema este cu atât mai îngrijorătoare cu cât multe clădiri construite înainte de cutremurul din 1977 nu au fost niciodată supuse unei expertize tehnice. Absența unui imobil de pe listele oficiale nu reprezintă o garanție că acesta este sigur.

Bucureștiul, printre cele mai vulnerabile capitale europene

Potrivit Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2026, Capitala are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și alte 491 în clasa a II-a.

Clădirile din clasa I, cunoscute drept imobile cu bulină roșie, prezintă pericol de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur puternic. Cele din clasa a II-a pot suferi avarii structurale grave, însă prăbușirea lor nu este considerată probabilă.

La acestea se adaugă aproximativ 1.450 de imobile încadrate în categorii de urgență în urma unor expertize realizate în anii ’90. Aceste clasificări nu corespund automat actualelor clase de risc seismic și necesită reevaluare.

În bazele de date ale Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic figurează aproximativ 2.500 de imobile încadrate în clasa I, clasa a II-a sau în categorii de urgență. Cele mai multe se află în zonele centrale și istorice ale Bucureștiului.

Există însă și diferențe între evidențele instituțiilor. Într-o interpelare adresată în 2026 ministrului Dezvoltării, deputatul PNL Sebastian Burduja indica 349 de imobile în clasa I de risc seismic în lista publică a AMCCRS, față de cele 415 menționate în documentul municipalității.

Peste 20.000 de clădiri vulnerabile în București

Numărul imobilelor expertizate reprezintă doar o parte din dimensiunea reală a problemei. Directorul AMCCRS, Răzvan Munteanu, a invocat în repetate rânduri o estimare a Băncii Mondiale potrivit căreia aproximativ 20.000 de clădiri din București sunt vulnerabile la cutremur.

Sunt vizate inclusiv imobile care nu au fost încadrate oficial într-o clasă de risc seismic, dar care au fost construite înainte de 1977, după normele de proiectare aplicabile în acea perioadă.

„Toate imobilele construite înainte de ’77, care au peste trei etaje, sunt vulnerabile”, a declarat Răzvan Munteanu într-un interviu pentru Europa Liberă.

Prin urmare, faptul că un bloc nu figurează pe lista imobilelor cu risc seismic nu înseamnă că acesta a fost verificat și că prezintă siguranță structurală.

Consolidările, blocate ani la rând de lipsa banilor și birocrație

Ritmul lucrărilor de consolidare a fost extrem de lent timp de mai multe decenii. Potrivit directorului AMCCRS, între 1994 și 2022 au fost finanțate și consolidate doar 35 de clădiri din București.

Printre cauzele invocate se numără finanțarea insuficientă, dificultățile legislative și procedurile administrative complicate.

O schimbare a cadrului de finanțare a venit odată cu adoptarea Legii 212/2022, care a instituit Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat.

Prin intermediul AMCCRS au fost depuse și selectate pentru finanțare 78 de proiecte, cu o valoare totală de 2,67 miliarde de lei. Printre imobilele incluse se află și Blocul Rosenthal de pe Calea Victoriei.

Deși programul prevede finanțarea consolidării, anumite cheltuieli nu sunt acoperite integral. Municipalitatea a aprobat un mecanism prin care sumele respective pot fi recuperate de la proprietari în rate, pe o perioadă de cinci ani, sau prin ipotecă pe 15 ani.

În iulie 2026, Primăria Capitalei anunța că două proiecte de consolidare a unor blocuri încadrate în clasa I de risc seismic erau blocate din cauza opoziției unor proprietari.

România nu are încă o evidență completă a clădirilor vulnerabile

La nivel național, situația este și mai dificil de evaluat. Ministerul Dezvoltării a recunoscut că România nu dispune de un sistem informatic care să centralizeze toate clădirile expertizate și încadrările lor în clase de risc seismic.

Până în iulie 2026, 3.724 de clădiri trecuseră printr-o evaluare vizuală rapidă. Dintre acestea, aproximativ 2.305 erau clădiri de locuit, 780 erau școli, iar 106 erau spitale sau alte unități sanitare.

Evaluarea vizuală rapidă se realizează prin observarea clădirii din exterior și are rolul de a identifica imobilele care trebuie investigate cu prioritate. Această procedură nu stabilește însă clasa de risc seismic. Încadrarea se poate face numai în urma unei expertize tehnice realizate de un expert atestat.

Primăriile trebuiau să finalizeze evaluarea vizuală a blocurilor de locuințe până la 1 iunie 2026. În București, notificarea proprietarilor a început abia în iunie, iar programul municipal vizează peste 6.000 de imobile, cu desfășurare anunțată între iulie și noiembrie.

În paralel, prin PNRR, Ministerul Dezvoltării lucrează la un Registru național digital al clădirilor, menit să centralizeze informațiile despre imobilele existente și vulnerabilitățile acestora.

Cum verifici în câteva minute dacă blocul tău prezintă risc seismic

Proprietarii și chiriașii pot face câteva verificări preliminare pentru a afla dacă imobilul în care locuiesc figurează în evidențele oficiale:

1. Lista AMCCRS: pe site-ul amccrs-pmb.ro poate fi consultată evidența clădirilor expertizate din București, cu informații despre adresă, anul construcției și clasa de risc seismic.

2. Asociația de proprietari și primăria: dacă imobilul nu apare în evidențele publice, proprietarii pot solicita informații despre existența unei expertize tehnice anterioare.

3. Cartea funciară: potrivit Legii 212/2022, concluziile expertizei tehnice și clasa de risc seismic trebuie transmise către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și notate în cartea funciară a clădirii.

4. Anul construcției și modificările structurale: clădirile ridicate înainte de 1977 necesită atenție, mai ales dacă au trecut prin intervenții precum eliminarea unor pereți sau modificarea structurii de rezistență pentru amenajarea unor spații comerciale.

Anul construcției și aspectul exterior nu pot stabili singure gradul de siguranță al unui imobil. O evaluare reală poate fi făcută numai prin expertiză tehnică de specialitate.

Un bloc fără bulină roșie nu este neapărat un bloc sigur. Iar într-o țară expusă riscului seismic, lipsa informațiilor poate deveni ea însăși o problemă majoră de siguranță publică.

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button