Bolojan critică reforma administrativă anunțată de Guvern

lie Bolojan consideră că România are nevoie de o reformă administrativă, însă aceasta trebuie să urmărească mai mult decât reducerea numărului de primării. În opinia sa, reorganizarea trebuie să ducă la servicii publice mai bune, la administrații capabile să atragă investiții și la condiții reale de dezvoltare pentru comunități.
CITEȘTE ȘI: România, între crize și păcălicii istoriei: politica unui perpetuu joc de interese
„Dacă se alătură două comune sărace, nu vom avea o comună bogată”, a transmis liderul liberal, criticând ideea că simpla comasare ar putea rezolva problemele financiare ale localităților.
Bolojan a reproșat actualei guvernări lipsa unei direcții unitare și diferențele dintre mesajele transmise de reprezentanții PSD, Ministerul Dezvoltării și Guvern. El susține că anunțarea unei reforme cu impact major asupra comunităților, fără prezentarea unui plan concret, poate crea îngrijorare în rândul populației.
Liderul PNL a mai spus că partidul va discuta cu primarii de comune în perioada următoare, după consultările cu primarii de municipii, urmând să își stabilească poziția la începutul lunii decembrie.
Comasarea voluntară se poate face și în baza legislației actuale
În privința unirii voluntare a localităților, Bolojan a precizat că actualul cadru legal permite deja declanșarea unor astfel de proceduri. Este nevoie de hotărâri ale consiliilor locale, referendumuri în fiecare dintre localitățile implicate și, ulterior, de o lege adoptată în Parlament.
Fostul premier a amintit că a încercat o astfel de fuziune în perioada în care era primar al municipiului Oradea. Referendumul privind unirea cu o comună învecinată nu a fost însă validat, întrucât prezența la vot a fost de 28,5%, sub pragul de 30% necesar la acel moment.
Bolojan a explicat că inițiativele de comasare voluntară nu trebuie descurajate, dar a insistat că acestea nu pot înlocui o reformă administrativă gândită la nivel național.
De ce nu a inițiat reforma în perioada în care a fost premier
Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială atunci când conducea Guvernul, Ilie Bolojan a invocat înțelegerea politică stabilită la formarea fostei coaliții.
Potrivit acestuia, partidele conveniseră ca proiectele care nu beneficiau de susținerea tuturor partenerilor să nu fie promovate unilateral în Parlament. În plus, prioritatea Executivului în perioada respectivă a fost reducerea deficitului bugetar.
Bolojan a precizat că nu a existat consens în coaliție nici pentru reorganizarea administrației, nici pentru reducerea numărului de parlamentari.
Acum, liderul liberal spune că PNL va putea veni cu propuneri proprii, inclusiv pentru reducerea numărului de parlamentari, și că va susține reorganizarea administrativă dacă va exista un proiect fundamentat și fezabil.
Bolojan explică rezervele UDMR privind reorganizarea
Un alt subiect abordat a fost poziția UDMR față de reorganizarea administrativ-teritorială. Bolojan a explicat că există temeri în comunitățile minoritare care ar putea ajunge să facă parte din unități administrative mai mari, dominate de o populație de altă etnie.
Liderul PNL a arătat că sensibilitățile nu privesc doar comunitățile maghiare din afara județelor Harghita și Covasna, ci și comunitățile românești minoritare din aceste două județe.
În astfel de situații, unirea cu o localitate în care populația majoritară are o altă identitate etnică poate fi percepută ca un risc pentru păstrarea identității comunitare. Bolojan a subliniat că aceste aspecte trebuie luate în calcul atunci când este proiectată o eventuală reorganizare.
Ce prevede proiectul Guvernului privind comasarea voluntară
Declarațiile liderului PNL au fost făcute în contextul lansării în consultare publică a proiectului de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.
Documentul Ministerului Dezvoltării permite unirea voluntară a două sau mai multe comune, orașe ori municipii învecinate din același județ. Procedura presupune aprobarea consiliilor locale, consultarea cetățenilor prin referendum și adoptarea ulterioară a unei legi în Parlament.
Printre stimulentele propuse se numără:
- Minimum 4 milioane de lei pentru investiții pentru fiecare localitate participantă selectată în programul de finanțare;
- Reducerea cu 50% a impozitelor pe clădirile rezidențiale și terenurile intravilane ale persoanelor fizice, pentru cinci ani;
- Un buget total de 4 miliarde de lei pentru programul „START Reforma Administrativă”, în perioada 2027–2028;
- Menținerea unor puncte locale de lucru pentru ca cetățenii să poată obține în continuare documente și servicii administrative în localitățile componente.
Ministerul precizează că proiectul urmărește unirea administrațiilor, nu dispariția localităților de pe hartă. Identitatea comunităților și drepturile lingvistice ale minorităților ar urma să fie protejate în condițiile prevăzute de document.
Potrivit datelor prezentate de minister, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care depind în proporție de peste 80% de transferurile de la bugetul de stat.
Proiectul se află în etapa de consultare publică și nu reprezintă, în acest moment, o reformă deja adoptată. Guvernul susține că aceasta este prima etapă a unui proces mai amplu de reorganizare a administrației.
Surse: Digi24









