Social

Arme otrăvite descoperirea din Arabia Saudită

Oamenii preistorici ar fi folosit arme îmbibate cu substanțe toxice în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, cu mult înaintea celor mai vechi dovezi cunoscute până acum. Indiciile au fost descoperite de o echipă internațională de cercetători în sudul Arabiei Saudite, iar rezultatele studiului, publicat în revista Science, oferă informații noi despre ingeniozitatea și tehnicile de supraviețuire ale populațiilor din Paleolitic.

Cercetarea vizează situl arheologic Uruq Aljelibah, situat în apropierea fostului lac Mundafan, într-o regiune care astăzi este acoperită de deșert. În urmă cu aproximativ 125.000 de ani, însă, peisajul era cu totul diferit: un lac de apă dulce, cu o suprafață estimată la 340 de kilometri pătrați, oferea condiții favorabile pentru dezvoltarea vegetației și atrăgea numeroase animale.

Urme de substanțe toxice pe armele din piatră

Cea mai importantă descoperire a venit în urma analizelor microscopice și chimice efectuate asupra a 89 de unelte din piatră. Cercetătorii au identificat reziduuri organice pe 75 dintre acestea, inclusiv fibre vegetale, rășini și urme de materiale de origine animală.

Mai multe vârfuri din piatră prezentau fracturi specifice impactului, ceea ce indică faptul că ar fi fost utilizate ca arme de vânătoare și fixate pe suporturi din lemn.

Surpriza a apărut în timpul analizelor chimice, când specialiștii au identificat pe unele dintre vârfuri compuși asociați plantei Acokanthera schimperi. Aceasta este o specie toxică, cunoscută pentru substanțele care pot afecta funcționarea inimii și folosită în anumite tradiții pentru prepararea otrăvurilor destinate armelor de vânătoare.

Asocierea acestor reziduuri cu urmele de impact și celelalte materiale identificate pe unelte sugerează că oamenii preistorici ar fi utilizat substanțe vegetale toxice pentru a-și crește eficiența armelor.

Cercetătorii precizează însă că nu au putut stabili cu certitudine cum era extrasă și aplicată otrava sau dacă substanțele respective produceau efectul dorit asupra animalelor. Prin urmare, descoperirea reprezintă o dovadă importantă în sprijinul ipotezei utilizării armelor otrăvite, nu o confirmare absolută a întregului proces.

Un ecosistem plin de animale, în mijlocul actualului deșert

Importanța sitului Uruq Aljelibah nu se limitează la armele descoperite. Arheologii au documentat 5.511 obiecte din piatră și peste 500 de fosile, care oferă o imagine asupra mediului natural existent în regiune în acea perioadă.

Printre animalele ale căror rămășițe au fost identificate se numără hipopotami, bivoli cu coarne lungi, cămile, gazele, antilope oryx și struți.

Distribuția artefactelor sugerează că populațiile preistorice reveneau în mod repetat pe malul lacului, unde fabricau unelte și prelucrau animalele vânate. Descoperirile indică astfel o exploatare organizată a resurselor locale, nu doar o trecere ocazională prin regiune.

Plantele erau folosite pentru hrană și fabricarea uneltelor

Analizele au scos la iveală și faptul că oamenii din acea perioadă valorificau o gamă variată de resurse vegetale. Pe uneltele din piatră au fost identificate urme de lemn, fibre, rășini, palmieri și părți subterane ale plantelor.

Aceste materiale puteau fi utilizate atât ca hrană, cât și pentru realizarea mânerelor, fixarea vârfurilor de piatră pe suporturi din lemn sau confecționarea unor obiecte din fibre vegetale.

Rezultatele sugerează existența unor tehnologii complexe, în care diferite materiale erau combinate pentru fabricarea armelor și a altor obiecte necesare supraviețuirii.

O descoperire care ar putea rescrie cronologia armelor otrăvite

Până acum, printre cele mai vechi dovezi arheologice privind utilizarea otrăvurilor pentru vânătoare se aflau vârfuri de arme vechi de aproximativ 60.000 de ani, descoperite în Africa de Sud.

Noile indicii din Arabia Saudită ar putea împinge această practică în urmă cu încă aproximativ 65.000 de ani, schimbând perspectiva asupra evoluției tehnologiilor de vânătoare.

Un aspect important este că la Uruq Aljelibah nu au fost descoperite fosile umane. Din acest motiv, specialiștii nu pot stabili cu exactitate ce specie sau populație a fabricat și utilizat uneltele.

Studiul demonstrează însă că grupurile de hominizi care au locuit în regiune aveau cunoștințe complexe despre resursele naturale și puteau combina materiale animale și vegetale pentru a obține instrumente specializate.

Descoperirea contribuie astfel la o mai bună înțelegere a vieții din Arabia preistorică și arată că oamenii din Paleolitic ar fi dezvoltat tehnici de vânătoare mult mai sofisticate decât se presupunea anterior.

Surse documentare:

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button