Politică

Comasarea comunelor mici ar putea elimina sute de funcții de primar și viceprimar. Economii estimate la peste 100 de milioane de lei anual

Reorganizarea administrației locale prin unirea comunelor cu populație redusă ar putea schimba semnificativ structura primăriilor din România. Un proiect de ordonanță de urgență pregătit de Guvern prevede posibilitatea comasării voluntare a unităților administrativ-teritoriale învecinate. O simulare realizată pe baza datelor oficiale indică economii potențiale de aproximativ 8,5 milioane de lei lunar, dacă toate cele 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori s-ar uni în principal câte două.

CITEȘTE ȘI: România, între crize și păcălicii istoriei: politica unui perpetuu joc de interese

Într-un scenariu mai amplu, în care localitățile s-ar organiza în grupuri de câte trei, economiile teoretice ar putea depăși 14,6 milioane de lei pe lună, respectiv 175 de milioane de lei anual. Aceste valori nu reprezintă însă estimări oficiale ale Guvernului, ci rezultate ale unor calcule jurnalistice, condiționate de desființarea efectivă a posturilor considerate excedentare.

Ce prevede proiectul Guvernului: o singură primărie în loc de două sau trei

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Dezvoltării, comasarea comunelor va avea caracter voluntar și va putea fi realizată între cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate.

Procedura presupune aprobarea de către consiliile locale implicate, organizarea referendumurilor locale și adoptarea unei legi de către Parlament.

După unire, noua unitate administrativ-teritorială va avea un singur primar, un singur viceprimar și un singur consiliu local. În consecință, funcțiile de primar și viceprimar din administrațiile care dispar, precum și mandatele de consilier local care depășesc numărul stabilit pentru noua comună, nu vor mai exista.

Situația angajaților din primării este diferită. Proiectul prevede preluarea inițială a funcționarilor publici și a personalului contractual, urmată de reorganizarea aparatului administrativ. Pentru funcțiile de conducere care se suprapun, precum cele de secretar general, contabil-șef sau arhitect-șef, sunt prevăzute proceduri speciale de concurs sau examen și posibilități de redistribuire.

Prin urmare, dispariția unor funcții politice este o consecință directă a comasării, în timp ce eventualele concedieri depind de reorganizarea ulterioară și de numărul posturilor care vor fi efectiv desființate.

429 de comune mici și aproximativ 4.200 de funcționari publici

Nota de fundamentare a proiectului indică existența a 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori. În aceste localități trăiesc, în total, 479.290 de persoane, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 1.117 locuitori pentru fiecare comună.

Pentru estimarea personalului administrativ poate fi utilizat raportul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru anul 2024. Potrivit acestuia, în primăriile celor 2.862 de comune din România erau ocupate 27.988 de funcții publice, fără serviciile publice.

Media rezultată este de aproximativ 9,8 funcționari publici pentru fiecare comună. Aplicată celor 429 de localități foarte mici, aceasta indică un total estimat de aproximativ 4.200 de funcționari publici.

Calculul este orientativ. Comunele cu populație redusă pot avea structuri de personal diferite de media națională, iar estimarea nu include separat personalul contractual.

Cum se stabilește numărul posturilor care ar putea dispărea

Legislația aplicabilă în 2026 stabilește plafoane de personal în funcție de populația unității administrativ-teritoriale.

Pentru comunele cu cel mult 1.500 de locuitori, grila indică un minimum de 10 posturi, o valoare medie de 14 și un maximum de 16 posturi. Pentru localitățile cu 1.501–3.000 de locuitori, valorile sunt de 17, 19 și 22 de posturi. În cazul comunelor cu 3.001–5.000 de locuitori, limita variază între 22 și 30 de posturi, cu o valoare medie de 25.

Aceste plafoane nu reprezintă numărul efectiv de angajați al fiecărei primării. Structura concretă depinde de populație, de formula legală de calcul și de eventualele suplimentări permise pentru anumite servicii sau proiecte.

Un exemplu simplificat: două comune cu aproximativ 1.117 locuitori fiecare ar avea împreună o populație de circa 2.234 de persoane după comasare. Dacă fiecare administrație are un plafon de 16 posturi, noua comună ar putea avea un plafon de aproximativ 19 posturi. Diferența ar indica o presiune de reorganizare de aproximativ 13 posturi față de plafoanele cumulate, însă comparația trebuie făcută ținând cont de funcțiile de conducere și de structura efectivă a personalului.

Simularea bazată pe media ANFP indică, în acest exemplu, aproximativ 2,6 posturi potențial excedentare pentru fiecare comasare. Numărul real poate fi diferit în funcție de angajații existenți, posturile vacante și serviciile care trebuie menținute.

Patru scenarii pentru reorganizarea comunelor mici

Scenariul 1: 100 de comune se unesc câte două

Din 100 de comune ar rezulta 50 de administrații noi. Ar dispărea astfel 50 de funcții de primar și 50 de funcții de viceprimar.

Cele 100 de consilii locale au în prezent, potrivit simulării, 900 de mandate, câte nouă pentru fiecare comună. După comasare, cele 50 de consilii ar avea 550 de mandate, ceea ce înseamnă o reducere de 350 de locuri.

În privința aparatului administrativ, estimarea indică aproximativ 128 de posturi potențial excedentare.

Scenariul 2: Toate cele 429 de comune se unesc în principal câte două

Comasarea tuturor celor 429 de localități ar conduce la aproximativ 214 comune noi. Numărul administrațiilor ar scădea cu 215, ceea ce ar însemna dispariția a 215 funcții de primar și a tot atâtor funcții de viceprimar.

Numărul mandatelor de consilier local ar scădea de la 3.861 la aproximativ 2.356. Diferența ar fi de 1.505 mandate, reprezentând o reducere de aproape 39%.

În ceea ce privește personalul administrativ, simularea indică aproximativ 550 de posturi potențial excedentare. Acest rezultat nu înseamnă că tot atâtea persoane vor fi concediate. Unele posturi pot fi vacante, iar angajații pot fi redistribuiți sau integrați în noile structuri.

Scenariul 3: Comunele se unesc în grupuri de câte trei

În această variantă, cele 429 de comune ar forma 143 de unități administrativ-teritoriale noi. Ar dispărea 286 de funcții de primar și tot atâtea funcții de viceprimar.

Cele 3.861 de mandate de consilier local ar fi înlocuite cu 1.859 de mandate, rezultând o reducere de 2.002 locuri.

Estimarea privind personalul administrativ indică aproximativ 1.335 de posturi potențial excedentare. Acest scenariu presupune o reorganizare mai amplă, deoarece trei aparate administrative ar trebui integrate într-o singură structură.

Scenariul 4: Comunele mici se unesc cu localități mai mari

O altă posibilitate este unirea unei comune cu aproximativ 1.100 de locuitori cu o localitate mai mare, de exemplu una cu 3.200 de locuitori.

Într-un asemenea caz, noua comună ar avea aproximativ 4.300 de locuitori. Dacă administrația rezultată ar avea 13 consilieri, față de un total de 22 în cele două structuri inițiale, ar dispărea nouă mandate de consilier, o funcție de primar și una de viceprimar.

Efectul asupra angajaților ar depinde însă de organigramele existente. O administrație mai mare ar putea avea nevoie de personal suplimentar pentru serviciile preluate de la comuna mai mică. În anumite situații, toți angajații ar putea fi integrați în noua structură, fără disponibilizări.

Câți bani s-ar economisi din indemnizațiile aleșilor locali

Pentru estimarea economiilor au fost utilizate indemnizațiile brute de bază aplicabile în 2026. În comunele cu cel mult 3.000 de locuitori, indemnizația primarului este de 9.660 de lei brut lunar, iar cea a viceprimarului ajunge la 7.245 de lei.

Consilierii locali pot primi o indemnizație de până la 10% din indemnizația primarului, în condițiile participării la ședințe și ale regulamentului local. În exemplul unei comune mici, valoarea maximă este de 966 de lei lunar.

La unirea a două comune mici, economia teoretică ar fi de aproximativ 22.700 de lei brut pe lună pentru fiecare comasare. Calculul include indemnizația unui primar, a unui viceprimar și șase indemnizații obișnuite de consilier local, fără dublarea remunerației viceprimarului.

În cazul unirii a trei comune, noua localitate poate intra într-o categorie superioară de salarizare. Luând în calcul această diferență, economia estimată ar ajunge la aproximativ 41.500 de lei brut lunar pentru fiecare grup de trei comune.

Valorile sunt calculate pe baza indemnizațiilor de bază și nu includ eventualele majorări pentru proiecte europene sau alte drepturi salariale suplimentare.

Economii estimate între două și peste 14 milioane de lei lunar

Pentru a calcula impactul total, simularea ia în considerare și un salariu brut mediu ipotetic de 6.500 de lei pentru fiecare post administrativ efectiv desființat.

Scenariu Economii lunare estimate Economii anuale estimate
100 de comune comasate câte două 1,97 milioane lei 23,6 milioane lei
Toate cele 429 de comune, în principal câte două 8,48 milioane lei 102 milioane lei
Toate cele 429 de comune, câte trei 14,62 milioane lei Peste 175 milioane lei
100 de comune unite cu localități mai mari 2,46–5,57 milioane lei 29,5–66,8 milioane lei

Economiile includ atât indemnizațiile aleșilor locali, cât și cheltuielile salariale aferente posturilor administrative considerate excedentare. În scenariul unirii tuturor celor 429 de comune în principal câte două, indemnizațiile ar genera economii de aproximativ 4,88 milioane de lei lunar, iar reducerea efectivă a celor 550 de posturi ar putea aduce alte 3,6 milioane de lei.

În varianta comasării în grupuri de câte trei, economiile din indemnizațiile aleșilor ar ajunge la aproximativ 5,94 milioane de lei lunar. Eliminarea efectivă a celor 1.335 de posturi administrative estimate ar putea adăuga circa 8,68 milioane de lei.

Aceste valori sunt brute și ipotetice. Ele nu reprezintă bani pe care statul îi economisește deja și nici impactul bugetar oficial al proiectului.

De ce economiile reale ar putea fi mai mici

Există mai multe elemente care pot reduce diferența dintre economiile teoretice și cele realizate efectiv.

În primul rând, comasarea este voluntară. Nu există garanția că toate cele 429 de comune vor participa sau că vor putea forma grupuri de câte două ori trei localități învecinate.

În al doilea rând, reducerea numărului de mandate elective nu se produce automat la adoptarea ordonanței. Schimbarea structurii autorităților locale trebuie corelată cu procedurile legale și cu funcționarea noilor administrații.

În cazul funcționarilor publici și al personalului contractual, proiectul prevede măsuri tranzitorii de preluare și reorganizare. Depășirea plafonului de personal nu echivalează automat cu disponibilizarea tuturor angajaților care ocupă posturile respective.

De asemenea, fostele sedii de primărie ar putea continua să funcționeze ca puncte locale de lucru, pentru ca locuitorii să aibă acces la serviciile publice. Menținerea acestor structuri presupune cheltuieli și personal.

La acestea se adaugă costurile integrării administrative, unificării sistemelor informatice și reorganizării serviciilor locale.

Mai puțini aleși locali, dar câte concedieri vor avea loc?

Simularea evidențiază o diferență între reducerea funcțiilor politice și reorganizarea personalului administrativ.

În cazul primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali, numărul funcțiilor și mandatelor care dispar poate fi estimat pornind de la numărul comunelor comasate și de la populația noilor unități administrative.

Pentru funcționarii publici și personalul contractual, situația este mai dificil de anticipat. Ar fi necesare date exacte privind angajații din fiecare dintre cele 429 de comune, posturile vacante, personalul contractual și cheltuielile salariale efective.

În scenariile analizate, unirea comunelor mici ar putea elimina între aproximativ 1.500 și 2.000 de mandate de consilier local, alături de sute de funcții de primar și viceprimar. În aparatul administrativ, între câteva sute și peste o mie de posturi ar putea deveni excedentare, în funcție de modul de reorganizare.

Economiile potențiale sunt importante, însă impactul real asupra bugetelor publice va putea fi stabilit numai după realizarea comasărilor și aprobarea noilor organigrame.

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button