ADEVĂRUL MINCIUNĂ (1)

Realitatea este un adevăr insuficient infirmat.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            0. PROLEGOMENE

Adevăr – Neadevăr – Imaginație – Minciună

Da, această carte este despre adevărul/minciuna creaturilor de pe pământ, din aer și din apă, de astăzi și din totdeauna.

Când am întrebat dacă există o deosebire între adevăr și minciună, de cele mai multe ori mi s-a răspuns că diferențele ni se relevă în funcție de unde privim. Păi, dacă un obiect, o ființă sau o întâmplare sunt adevărate sau mincinoase doar în funcție de cine ori de unde sunt privite, înseamnă că fiecare obiect, fiecare ființă și fiecare întâmplare conține în sine atât adevărul, cât și minciuna.

După DEX, iată prima definiție a adevărului: „Concordanța între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă”. Înseamnă că avem un adevăr cât cunoștințele noastre sunt precare și un alt adevăr după ce nivelul nostru de cunoaștere crește? Poate fi socotit minciună adevărul susținut de un ignorant în fața unui om mai învățat în domeniu precum, respectiv, poate fi socotit de asemenea minciună în percepția ignorantului, un adevăr susținut de cunoscător? (De obicei este catalogată drept „prostie” și nu drept „minciună” percepția diferită. Dar au fost și destule cazuri când pentru o „minciună” asemenea celei susținute de Giordano Bruno, cel ce a propagat-o a fost ars pe rug.) Dacă suntem de acord cu definiția adevărului din DEX, trebuie să acceptăm că este adevărat ceea ce știe ignorantul, chiar dacă vine în contradicție cu adevărul omului mai cunoscător. Concluzia logică: neexistând un adevăr absolut, un adevăr perceput identic de toți subiecții, orice răspuns emis drept adevăr poate fi socotit minciună. „Depinde de unde privești”.

 Notă: Cele mai multe nume de persoane și de locuri pot fi găsite în documente, cărți ori chiar pe popularul Google, ceea ce ar trebui să constituie un argument solid pentru veridicitatea celor afirmate în textele acestui mic volum. Totuși, în aceleași texte, unele întâmplări relatate sunt prezentate alternativ, câteodată chiar în contradictoriu sau pur și simplu negându-le cu totul. Adevărul și minciuna se suprapun. O fi cel mai simplu este să spui că adevărul depinde de unde privești. Doar că nu este doar atât! Încă din antichitate, Heraclit și Parmenide deosebesc adevărul preluat din percepția simțurilor noastre de adevărul rezultat din gândire. Simțurile noastre sunt adesea înșelătoare, așa că doar gândirea singură ne poate duce la adevăr. Numai că gândirea mea, depinzând de numeroși factori, nu este întotdeauna identică și cu gândirea ta.

Așa că nu uitați: dacă nu există un unic adevăr sigur, atunci nu există nici o minciună sigură!

„Cu mult timp în urmă, lumea ascunsă era mult mai aproape de noi decât este astăzi. (…) Toți știau. Toți credeau. Și așa era peste tot în lume. Pădurile, junglele, munții, deșerturile, lacurile și oceanele erau pline de creaturi fabuloase care trăiau într-o lume diferită de cea a oamenilor. Uneori, aceste creaturi străpungeau barierele realității noastre și ni se arătau.[1]” Asemenea peștilor veniți la marginile din sticlă ale acvariului pentru a vedea ce este „afară”, și oamenii au încercat să străpungă orizontul. Misionarii, exploratorii, aventurierii ori simplii excursioniști au dat de imagini pe care le-au perceput nedumeriți. Călătorii reveniți acasă, au povestit ce au văzut, iar ascultătorii relatărilor le-au catalogat fie uimitoare (deci, „adevărate”), fie născociri (deci, „minciuni”). Și se refereau la aceleași lucru. Pe de altă parte, peste 70% din suprafața Terrei este acoperită de apă, iar în adâncurile oceanelor se află misterul plin de ființe încă niciodată văzute de om. Din când în când, viețuitoare ciudate ies la suprafață și sunt reperate cu uimire și cu groază. Cât este adevăr și cât este minciună din cele relatate?

Orice ființă, chiar și oamenii, atunci când se află în situații speciale, adică altele decât cele cu care sunt obișnuiți, dau naștere la comentarii. Uneori, comentariile sunt socotite adevărate, alteori nu, câteodată sunt numite chiar minciuni. Cum nu dispunem de un cântar care să poată stabili cu certitudine minciuna și adevărul, trăim într-o lume de minciună-adevăr și de adevăr-minciună.

Așa că și cartea aceasta se plasează între adevăr și minciună

Unele personaje și fapte sunt atestate, unele sunt inventate. Dar se întâmplă ca printre cele inventate, pe unele să le găsesc mai târziu în bibliografie ori pe Google!

[1] Text de Maz Evans, Ilustrații de Robert Ingpen, Lumea ascunsă a creaturilor magice, Editura Paralele 45, Pitești, 2025, paginile cărții nu sunt numerotate.