Serbia, refugiu pentru persoane urmărite de justiție
Serbia și Bosnia și Herțegovina au găzduit persoane căutate sau condamnate în alte state, iar procedurile de extrădare au fost blocate în unele cazuri de cetățenie și prevederi legale. După înfrângerea electorală a taberei lui Aleksandar Vučić, viitoarea conducere de la Belgrad ar putea fi pusă în fața unor noi întrebări privind cooperarea judiciară regională.
CITEȘTE ȘI: Diplomația „ amantlâcului”: radiografia prăbușirii instituționale
Serbia a devenit, de-a lungul anilor, un refugiu pentru persoane urmărite de autoritățile judiciare din alte țări, inclusiv oameni de afaceri, foști politicieni și persoane condamnate pentru infracțiuni grave. Printre cazurile prezentate într-o analiză a Radio Europa Liberă, preluată de publicația sârbă Vreme, se află și cel al fostului deputat român Sebastian Ghiță.
Schimbarea politică de la Belgrad ar putea readuce în atenție aceste situații. La alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026, mișcarea susținută de studenți a obținut o victorie importantă, iar Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea taberei sale politice. Formarea unui nou guvern și direcția viitoare a politicilor publice rămân însă procese distincte.
Nu există, deocamdată, garanții că schimbarea puterii va conduce la redeschiderea unor cazuri sau la extrădări. Acestea depind de circumstanțele juridice ale fiecărei persoane și de deciziile instituțiilor competente.
Sebastian Ghiță, unul dintre cazurile menționate
Fostul deputat și om de afaceri român Sebastian Ghiță a plecat din România în 2016 și s-a stabilit în Serbia. Potrivit relatărilor publicate de presa română și sârbă, acesta a primit azil în Serbia în 2019, după ce fusese vizat de mai multe anchete judiciare în România.
Cazul său este inclus într-o analiză mai amplă privind persoanele care au reușit să rămână în Serbia în pofida solicitărilor sau demersurilor judiciare din statele de origine. Situația juridică a lui Ghiță trebuie însă evaluată în funcție de fiecare dosar în parte, întrucât acuzațiile, soluțiile instanțelor și eventualele mandate pot avea evoluții diferite.
O eventuală schimbare a politicii de cooperare judiciară la Belgrad nu ar însemna automat extrădarea sa. Ar fi necesare proceduri legale concrete și îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația aplicabilă.
Cvetan Vasilev și alți oameni de afaceri sau foști oficiali
Un alt caz important este cel al omului de afaceri bulgar Cvetan Vasilev, acuzat în Bulgaria într-un dosar de deturnare de fonduri. Acesta a plecat în Serbia în 2014 și a primit azil politic în 2021, potrivit analizei preluate de Vreme.
Publicația amintește și situația lui Yingluck Shinawatra, fost prim-ministru al Thailandei, condamnată în țara sa la cinci ani de închisoare într-un dosar de corupție. Autoritățile sârbe i-au acordat cetățenia în 2019.
Un alt exemplu este Svetozar Marović, fost președinte al uniunii statale Serbia și Muntenegru. Condamnat pentru corupție în Muntenegru, acesta s-a stabilit în Serbia în 2016. Autoritățile de la Belgrad nu l-au predat Muntenegrului, în pofida acordului bilateral de extrădare.
Potrivit analizei, termenul de executare a pedepsei lui Marović s-a împlinit la 10 octombrie 2026. Cazul a alimentat dezbaterea privind influența relațiilor politice asupra aplicării acordurilor judiciare dintre statele din regiune.
Condamnați pentru crime de război și persoane căutate de Kosovo
Lista cazurilor analizate include și persoane condamnate pentru infracțiuni grave sau urmărite de autoritățile din statele vecine.
Novak Đukić, fost general al armatei Republicii Srpska, a fost condamnat în Bosnia și Herțegovina la 20 de ani de închisoare pentru rolul său în atacul asupra zonei Kapija din Tuzla, în care au murit 71 de civili. Acesta a plecat în Serbia în 2014, iar autoritățile sârbe au refuzat extrădarea, invocând cetățenia sa.
Un alt nume menționat este Milan Radoičić, care și-a asumat responsabilitatea pentru atacul armat din septembrie 2023 asupra poliției kosovare, în localitatea Banjska. Autoritățile din Kosovo au emis mandate pe numele său.
Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar lipsa unui acord de extrădare între Belgrad și Priștina complică procedurile de cooperare judiciară. În astfel de situații, diferențele politice dintre autorități se adaugă obstacolelor legale.
Bosnia și Herțegovina, un alt refugiu pentru persoane condamnate
Probleme similare au fost semnalate și în Bosnia și Herțegovina, unde cetățenia poate împiedica predarea unor persoane către țările în care au fost condamnate.
Printre exemple se numără Zdravko și Zoran Mamić, foști oficiali ai clubului croat Dinamo Zagreb, condamnați în Croația în dosare privind deturnarea unor fonduri ale clubului. Cei doi au rămas în Bosnia și Herțegovina, țară ai cărei cetățeni sunt.
Acordurile bilaterale de extrădare din Balcanii de Vest permit, în anumite condiții, predarea propriilor cetățeni, însă aplicarea lor depinde de natura faptelor, de perioada în care acestea au fost comise și de prevederile fiecărui tratat.
În cazul infracțiunilor de război, cadrul juridic poate fi diferit. În plus, procedurile pot fi influențate de deciziile instanțelor și ale autorităților competente.
În Uniunea Europeană, mandatul european de arestare oferă un mecanism de predare judiciară simplificat între statele membre. Serbia și Bosnia și Herțegovina nu fac parte din acest sistem, astfel încât cooperarea cu țările UE se bazează pe alte instrumente juridice.
Ce ar putea schimba victoria electorală din Serbia
La alegerile parlamentare din 25 octombrie, lista susținută de mișcarea studențească a obținut aproximativ 52,7% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare citate de Reuters, în timp ce alianța condusă de Partidul Progresist Sârb a primit aproximativ 39,2%. Vučić a recunoscut înfrângerea taberei sale.
Victoria electorală nu înseamnă însă că toate instituțiile statului și-au schimbat deja conducerea. Urmează procedurile de confirmare a rezultatelor și formare a guvernului, iar direcția concretă a politicilor viitoarei administrații va deveni mai clară pe parcursul tranziției.
O nouă conducere ar putea reevalua modul în care Serbia aplică acordurile de cooperare judiciară și răspunde solicitărilor de extrădare. Totuși, nu există în acest moment suficiente informații pentru a afirma că Sebastian Ghiță sau celelalte persoane menționate își vor pierde automat protecția juridică ori că vor fi predate autorităților din țările de origine.
Miza este dacă schimbarea politică se va reflecta și în aplicarea mai consecventă a deciziilor judiciare și a acordurilor internaționale. Pentru persoanele care au găsit refugiu în Serbia, eventualele consecințe vor depinde de deciziile instituțiilor competente și de situația juridică individuală a fiecăruia.
