O întâlnire cu memoria și sufletul românesc: Familia Cioflec și Clujul, în centrul unei conferințe-eveniment

Cluj-Napoca se pregătește să găzduiască o întâlnire dedicată memoriei, culturii și oamenilor care au lăsat urme adânci în istoria intelectuală a României. Vineri, 7 august 2026, începând cu ora 12:00, Galeria de Artă „Academica” a Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca își va deschide porțile pentru o manifestare care promite să fie mai mult decât o simplă conferință. Va fi o întoarcere către o lume în care ideile, cărțile, arta și credința în destinul unui neam aveau puterea de a uni oameni și generații.

Evenimentul, intitulat „Familia Cioflec și Clujul”, este organizat sub forma unei conferințe dedicate personalității lui Romulus Cioflec și lumii intelectuale din care acesta a făcut parte. Manifestarea este găzduită de Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Editura Școala Ardeleană și Librarium Universității.

În centrul întâlnirii se află și lansarea volumului „Romulus Cioflec și lumea lui”, semnat de Luminița Cornea, o carte care recuperează pentru memoria culturală a prezentului chipul unei generații de intelectuali pentru care România nu era doar un teritoriu, ci un ideal.

Evenimentul îl va avea ca invitat special pe acad. Ioan-Aurel Pop, iar prezentările vor fi susținute de Constantina Raveca Buleu, Mircea-Gheorghe Abrudan, Valeriu Cavruc și Vasile G. Dâncu. Amfitrionul manifestării va fi prof. univ. dr. Ioan Chirilă, directorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.

O carte despre oameni, destine și o Românie care nu trebuie uitată

„Romulus Cioflec și lumea lui” nu este doar povestea unui intelectual. Este, în esență, povestea unei întregi lumi. O lume în care cultura se construia cu răbdare, cu sacrificiu și cu o credință aproape neclintită că educația și cuvântul pot schimba destinul unei țări.

Romulus Cioflec, originar din Araci, în Țara Bârsei, s-a aflat în mijlocul unei generații care a traversat unele dintre cele mai tulburi perioade ale istoriei românești. A fost o generație care a cunoscut războiul, despărțirile, idealurile naționale, suferința și, în cele din urmă, împlinirea unor visuri pentru care multe generații luptaseră.

În evocarea sa, Luminița Cornea vorbește despre legătura profundă dintre Romulus Cioflec, Basarabia și oamenii acestei provincii istorice. Dincolo de paginile unei biografii, se conturează astfel imaginea unui intelectual care a înțeles că unirea nu este doar un act politic, ci și unul al inimii, al culturii și al solidarității.

A fost vremea în care visul unirii Transilvaniei cu România și al Basarabiei cu România se întâlnea în sufletele unor intelectuali care credeau că istoria poate fi schimbată prin curaj, cultură și perseverență.

„Să fim mulțumitori și să urmăm exemplul”

Mesajul transmis de prof. univ. dr. Ioan Chirilă este, în acest context, unul care depășește granițele unei simple invitații la lectură.

Recunoștința față de cei care au construit cultura română devine o datorie morală. De la manuscrise și cărți până la opere de artă și mărturii ale trecutului, memoria unui popor se păstrează numai dacă există oameni care aleg să o cerceteze, să o protejeze și să o transmită mai departe.

Familia Cioflec este legată de Brașov și de Cluj, de instituții de educație și cultură, de lumea universitară și de patrimoniul artistic românesc. Iar această poveste se intersectează cu existența unor mari personalități care au contribuit la construirea României culturale.

În această galerie a memoriei apar nume precum Sextil Pușcariu, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Iosif și Lucian Blaga, Pantelimon Halippa și mulți alți oameni care au înțeles că o țară nu se construiește doar prin decizii politice, ci și prin școală, cultură, artă și literatură.

O generație care a plătit scump pentru idealurile sale

Poate cea mai emoționantă dimensiune a poveștii este aceea a unei generații care a fost nevoită să plătească un preț uriaș pentru idealurile sale.

Mulți dintre intelectualii care au contribuit la construirea României moderne au cunoscut marginalizarea, arestările, închisorile și persecuțiile politice. Au trecut prin vremuri în care cultura însăși putea deveni o formă de rezistență.

Și totuși, au continuat să scrie, să creeze, să păstreze memoria și să creadă.

Astăzi, când distanța dintre noi și acele vremuri devine tot mai mare, recuperarea unor asemenea destine reprezintă mai mult decât un exercițiu de istorie. Este un act de responsabilitate față de memoria colectivă.

Clujul, locul în care memoria se întoarce acasă

Pentru Cluj-Napoca, evenimentul are și o semnificație aparte. Orașul este, de generații, unul dintre marile centre culturale și universitare ale României. Aici, memoria trecutului se întâlnește permanent cu ideile prezentului.

Legătura familiei Cioflec cu Clujul este una care trece prin educație, prin carte și prin artă. De la vechea librărie „Remus Cioflec”, astăzi Librarium Universității, până la colecțiile de artă care își continuă existența în patrimoniul cultural al orașului, numele Cioflec rămâne parte dintr-o poveste mai amplă despre contribuția intelectualilor transilvăneni la cultura română.

Iar această poveste este readusă acum în atenția publicului printr-o carte și printr-o întâlnire care își propune să facă ceea ce memoria adevărată trebuie să facă întotdeauna: să aducă trecutul mai aproape de prezent.

Un omagiu adus celor care au construit prin cuvânt

Conferința „Familia Cioflec și Clujul” devine, astfel, o invitație la recunoștință.

O invitație de a privi înapoi fără nostalgie sterilă, dar cu respect. De a redescoperi oameni care au înțeles că nimic durabil nu se construiește fără muncă și sacrificiu. De a ne aminti că libertatea, cultura și identitatea nu sunt moșteniri care se păstrează singure.

Sunt valori care trebuie apărate și transmise.

Vineri, 7 august 2026, de la ora 12:00, la Galeria de Artă „Academica” a Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, publicul este invitat la o întâlnire cu o parte din această memorie. O întâlnire cu Romulus Cioflec, cu familia sa, cu lumea lui și cu o întreagă generație care a crezut în puterea culturii.

Intrarea este liberă.

Pentru cei care vor să descopere mai mult despre această poveste, volumul „Romulus Cioflec și lumea lui”, semnat de Luminița Cornea, este disponibil atât în ediție tipărită, cât și în format digital.

Poate că, într-o epocă în care uitarea pare uneori mai rapidă decât memoria, adevărata formă de recunoștință este să ne întoarcem la cărți.

Să citim.

Să înțelegem.

Și, mai ales, să nu-i lăsăm pe cei care au construit România prin cultură să dispară pentru a doua oară – de această dată, din memoria noastră.