Din dicționar, pe înțelesul tuturor: CÂRCIUMĂ – un cuvânt cu parfum de istorie
Unele cuvinte păstrează în ele atât un sens, cât și atmosfera unei întregi epoci. Cârciumă este unul dintre ele, un cuvânt care ne duce cu gândul la hanuri, mese de lemn, vin, țuică, povești și oameni adunați la aceeași masă.
Când auzim astăzi cuvântul cârciumă, ne gândim la un local simplu în care se servesc băuturi și mâncare. Cuvântul are însă o încărcătură culturală aparte, pentru că a fost mult timp asociat cu locurile populare în care oamenii se întâlneau, discutau și petreceau.
Potrivit DEX, cârciumă înseamnă un „local în care se consumă și se vând băuturi alcoolice și, uneori, mâncare”. Prin extensie, poate desemna și un local modest, popular, în care oamenii se adună pentru a bea și a mânca.
Sursa: DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009; Alexandru Ciorănescu – Dicționarul etimologic al limbii române (DER); Dicționarul limbii române (DLR), Academia Română.
Cuvântul are o origine veche și este considerat, în general, de origine slavă, fiind înrudit cu termeni care desemnau locuri în care se vindeau băuturi și unde oamenii se adunau.
În limba română, cârciuma este mai mult decât un simplu loc de consum, intrând în literatură, în povești și în imaginarul colectiv ca un spațiu al întâlnirii. Într-o cârciumă se putea afla o veste, se putea lega o prietenie, se putea încheia o înțelegere sau se putea spune o poveste.
De aceea, cuvântul are și o anumită putere evocatoare. Astăzi, „cârciumă” poate suna popular, familiar sau chiar ușor învechit, în funcție de context. Uneori poate avea o nuanță depreciativă, mai ales când desemnează un local foarte modest.
Este unul dintre cuvintele care spun mai mult decât pare la prima vedere. Cârciuma nu este doar un loc în care se bea și se mănâncă, ci și o imagine a lumii de altădată, în care oamenii se întâlneau în jurul unei mese și schimbau între ei bani, băuturi, povești, vești și opinii.
