Societatea românească de astăzi trece prin transformări semnificative. Globalizarea, urbanizarea accelerată, migrație, tensiuni socioeconomice și digitalizarea rapidă schimbă modul în care trăim, muncim și interacționăm. Aceste schimbări, la care se adaugă instabilitatea politică și modificările valorilor sociale, pun o presiune constantă asupra individului. Într-un asemenea context, sănătatea mintală devine tot mai vulnerabilă, iar nevroza, deși nu este o afecțiune exclusiv contemporană, pare să se manifeste tot mai frecvent în ultimii ani. Așa cum spunea Epictet „Nu lucrurile în sine ne tulbură, ci modul în care le privim.”

CITEȘTE ȘI: Bătrânețea între memorie și demnitate: reflecții asupra fragilității umane

Ce este nevroza?

Nevroza este o tulburare psihică persistentă, care nu duce la pierderea contactului cu realitatea, dar influențează negativ modul în care trăim zi de zi. Nevrozele sunt încadrate de specialiști în categoria tulburărilor psihice mai puțin severe, diferite de psihoze și nu trebuie confundată cu ceea se numește în limbaj comun „nebunie”. Nevroza se poate manifesta prin anxietate, iritabilitate, tristețe, o stare de tensiune interioară, sau o nemulțumire și nefericire constantă față de propria viață.

Cuvântul „nevroza” a fost introdus în vocabularul medical de William Cullen, în secolul al XVIII-lea. Deși mult timp a fost utilizat atât în medicină, cât și în vorbirea curentă, clasificările psihiatrice moderne l-au abandonat. Începând cu DSM-III (1980), termenul a fost înlocuit de concepte mai specifice, cum ar fi tulburările anxioase, anxios-depresive, tulburările obsesiv-compulsive, tulburările disociative sau tulburările somatoforme,

Anxietatea și tristețea sunt reacții firești la stres și pierderi. Cu toții simțim teamă înaintea unui examen, neliniște în fața incertitudinii sau durere după o despărțire. Dar atunci când aceste stări persistă, se amplifică și încep să afecteze somnul, relațiile și activitatea zilnică, ele devin semne ale unei tulburări nevrotice.

Printre cauzele posibile ale declanșării nevrozelor se numără influențele genetice, prezența unor trăsături nevrotice tranzitorii în copilărie (precum rosul unghiilor, diverse frici, bâlbâiala sau enurezisul), anumite structuri de personalitate, evenimente de viață marcante și factori din mediul înconjurător.

De ce omul modern e tot mai vulnerabil?

„Omul modern trăiește cu o teamă permanentă: aceea de a nu fi suficient”, a concluzionat psihologul german Erich Fromm.

CITEȘTE ȘI: Ziua Mondială Alzheimer: boala care fură memoria, între știință, suferință și umanitate

Presiunile societății actuale românești explică, cel puțin parțial, de ce tulburări nevrotice anxios depresive sunt tot mai frecvente..

Problemele economice și incertitudinea financiară, costurile ridicate ale vieții, locurile de muncă nesigure sau slab plătite și șomajul alimentează anxietatea, depresia și obsesiile.

Fragmentarea relațiilor familiale (familiile extinse devin tot mai rare), creșterea  ratei divorțurilor și mobilitatea socială ce face dificilă menținerea relațiilor apropiate, sunt aspecte ce pot duce la izolare, vulnerabilitate emoțională și pot contribui la dezvoltarea simptomelor nevrotice.

Presiunile culturale și mediatice aduc o mulțime de cerințe și așteptări sociale. Imaginea de sine, succesul și performanța sunt standarde impuse de multe ori nerealist de societate și rețelele sociale. Rezultatul? Frustrare, tulburări de alimentație sau tulburări de imagine corporală.

Utilizarea excesivă a tehnologiei și mediului online poate contribui la dezvoltarea anxietății sociale, izolării și problemelor de atenție. Compararea constantă cu alții pe rețelele sociale și expunerea la știri negative sau conținut agresiv pot crește anxietatea.

Pandemia de COVID-19 a afectat sănătatea mintală prin stres și anxietate legate de sănătate, locuri de muncă, finanțe și siguranță personală, dar și prin singurătate, izolare socială, pierderi și doliu greu de procesat din cauza restricțiilor. Impactul economic, prin pierderea locurilor de muncă sau reducerea veniturilor, a agravat suplimentar aceste efecte.

CITEȘTE ȘI: De ce avem nevoie de cocediu: neuroplasticitate, memorie și sănătate mintală

Evenimentele mondiale, schimbările geopolitice și crizele economice pot amplifica anxietatea și stresul. Războiul din Ucraina afectează psihicul românilor, mai ales datorită proximității geografice și legăturilor istorice și culturale dintre cele două țări.

De asemenea instabilitatea politică, corupția  și ineficiența, politicile  guvernamentale  prin lipsa de resurse  determină lipsă de încredere și amplifică sentimentul de frustrare și disperare în rândul populației și pot afecta accesul la servicii sociale și economice de bază, cum ar fi sănătatea, educația și locurile de muncă, crescând astfel nivelul de stress.

Stilul de viață nesănătos, alimentația necorespunzătoare, lipsa exercițiului fizic, lipsa somnului adecvat și abuzul de substanțe pot contribui la creșterea nivelului de stres și la scăderea capacității de a gestiona situațiile dificile.

S-a constatat in ultimii ani că tulburările psihice de care suferă cel mai des românii sunt  anxietatea, depresia si cele de natura psihosomatică.

Anxietatea se manifestă prin  senzații intense de teamă, pierdere a controlului sau panică , precum și simptome fizice (palpitații, tahicaradie, hipertensiune, transpirații, tremor, amețeli, dureri abdominale, simptome urinare, sincope). Anxietatea poate fi sau nu  însoțită de simptome depresive, iar depresia netratată rămâne una dintre principalele cauze de dizabilitate și chiar de suicid. Suicidul este a doua cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani. De asemenea anxietatea și depresia netratată poate determina și alte probleme precum consumul de alcool sau de droguri.

Date alarmante din România

Conform rapoartelor Institutului Național de Sănătate Publică, numărul cazurilor raportate de tulburări mintale și de comportament a crescut semnificativ în ultima decadă. Dacă în 2012 erau înregistrate aproximativ 1.500 de cazuri la 100.000 de locuitori, în 2021 cifra s-a apropiat de 2.900 la 100.000, ceea ce înseamnă aproape o dublare a prevalenței.

Politici și realități în sănătatea mintală

După mai multe decenii de neglijare, sănătatea mintală a revenit pe agenda publică, mai ales după pandemie și creșterea consumului de droguri în rândul tinerilor. Statul român a lansat Strategia Națională de Sănătate 2022–2030, intitulată „Împreună pentru sănătate”, care include măsuri pentru dezvoltarea serviciilor de psihiatrie, integrarea acestora în sistemul general de sănătate și programe de prevenție. Totuși, între planurile de pe hârtie și realitate există încă un decalaj semnificativ. Lipsa resurselor, birocrația și insuficiența specialiștilor mențin sănătatea mintală într-o zonă de vulnerabilitate.

De ce ar trebui să ne preocupe?

Sănătatea mintală nu este doar o problemă individual medicală, ci și una socială, economică și chiar de securitate națională. O populație afectată de anxietate și depresie înseamnă productivitate redusă, dificultăți în luarea deciziilor și risc crescut de instabilitate socială.

Deși intervențiile medicale joacă un rol central în soluționarea problemelor, ele nu pot aborda și schimba determinanții sociali.

Pe lângă tratamentele medicale și psihoterapie, societatea are nevoie de o abordare integrată cu educație pentru sănătate mintală începând din școli, acces la servicii psihiatrice, programe de prevenție și politici publice care să reducă stresul social și economic, sprijin pentru grupurile vulnerabile.

CITEȘTE ȘI: Burnout și depresie în școală: lecția nevăzută a profesorilor

Până data viitoare să nu uităm că sănătatea mintală este fundamentul echilibrului personal și al stabilității sociale.