Președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu cea mai gravă criză politică internă a mandatului său, presiunea pentru o soluție rapidă culminând marți cu un apel direct la demisie din partea unui fost aliat cheie. Această situație de impas vine după demisia șocantă de luni a celui de-al șaptelea său prim-ministru, Sebastien Lecornu.

CITEȘTE ȘI: Inundații în București: Peste 96% din media precipitațiilor pe octombrie, acumulate în doar 20 de ore

Cea mai dură lovitură a venit din interiorul propriei tabere: Edouard Philippe, care a fost primul prim-ministru al lui Macron (2017-2020) și un potențial candidat la președinție în 2027, i-a cerut șefului statului să demisioneze după adoptarea bugetului.

Într-un comentariu descris de cotidianul Le Parisien drept o „bombă politică,” Philippe a denunțat un „joc politic îngrijorător” și a subliniat că Macron are datoria de a ajuta Franța „să iasă într-un mod ordonat și demn dintr-o criză politică care dăunează țării.”

Purtătoarea de cuvânt a președintelui, Aurore Berge, a insistat marți că Macron își va duce mandatul până în „ultima clipă” a anului 2027.

Macron i-a acordat lui Lecornu termen până miercuri seara pentru a negocia un compromis care să formeze un guvern de coaliție durabil. În cazul în care acest demers eșuează, președintele are două opțiuni principale:

1. Dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate, în speranța obținerii unei majorități funcționale.
2. Numirea unui al optulea prim-ministru în mandatul său.

Marți seara, Macron a purtat discuții cu președinții celor două Camere ale Parlamentului – consultare obligatorie în eventualitatea unor alegeri anticipate.

Criza actuală este o consecință a eșecului lui Macron de a obține o majoritate în urma alegerilor legislative din vara anului 2024, ceea ce a dus la întărirea extremei drepte.

Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreaptă Reunirea Națională (RN), a declarat că ar fi „înțelept” ca Macron să demisioneze, dar a solicitat și organizarea imediată de alegeri legislative anticipate, pe care le consideră „absolut necesare.” Atât Le Pen, cât și Jordan Bardella, liderul RN, au refuzat invitația lui Lecornu la negocieri, acuzând că discuțiile vizează protejarea intereselor președintelui, nu pe cele ale poporului francez.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Între timp, Lecornu continuă discuțiile cu partidele, încercând să găsească o cale de ieșire din impas. S-a vehiculat ideea suspendării nepopularei reforme a pensiilor din 2023 pentru a obține sprijin, deși o astfel de mișcare ar complica găsirea suportului pentru un buget de reducere a cheltuielilor, într-un moment în care datoria publică a Franței a atins un nivel record.