Romancierul român Mircea Cărtărescu se numără printre numele vehiculate de experți ca posibili câștigători ai Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta. Anunțul mult așteptat al Academiei Suedeze va fi făcut joi.

Alături de Cărtărescu, printre favoriți se regăsesc romancierul postmodernist elvețian Christian Kracht și australienii Gerald Murnane și Alexis Wright.

După ce anul trecut Academia Suedeză a ales-o pe sud-coreeana Han Kang, prima femeie asiatică laureată, experții în literatură anticipează că premiul din acest an ar putea reveni unui bărbat european.

Lina Kalmteg, critic cultural la Sveriges Radio, a declarat că Academia ar putea alege un bărbat european „cu conștiința curată, având în vedere că anul trecut a ales o femeie non-europeană.”

Pe lângă Cărtărescu și Kracht, pe lista posibililor câștigători europeni se mai află Laszlo Krasznahorkai și Peter Nadas din Ungaria.

Christian Kracht, un autor germanofon de 58 de ani, este considerat un favorit în cercurile literare. Bjorn Wiman, redactor cultural la Dagens Nyheter, a notat că prezența numeroasă a membrilor Academiei Suedeze la evenimentul lui Kracht de la Târgul de Carte de la Göteborg este „de obicei un semn sigur.”

Mircea Cărtărescu, născut în 1956, este una dintre cele mai proeminente figuri ale literaturii române contemporane. Opera sa, care îmbină elemente postmoderniste și o explorare profundă a condiției umane, a fost tradusă în peste 25 de limbi.

CITESTE SI:

Fifor atacă Guvernul Bolojan: „100 de zile de austeritate, nici urmă de reformă reală”

Printre cele mai cunoscute volume ale sale se numără trilogia „Orbitor” și romanul „Solenoid”.

Recunoașterea sa internațională este confirmată de o serie impresionantă de distincții, cele mai recente fiind:

• Premiul Los Angeles Times pentru cea mai bună ficțiune (2023).
• Premiul Internațional de Literatură din Dublin (2024), câștigat pentru romanul „Solenoid”.

Premiul Nobel pentru Literatură a fost istoric dominat de scriitori occidentali de sex masculin, cu doar 18 femei printre cei 121 de laureați de la prima decernare în 1901.

În urma scandalului #MeToo din 2018, care a slăbit Academia și a dus la înlocuirea a mai mult de jumătate dintre membrii săi, instituția a promis să extindă alegerile din punct de vedere geografic și lingvistic. De atunci, a existat un echilibru mai mare între sexe, fiecare al doilea laureat fiind o femeie începând cu 2018. Totuși, se menține tiparul, conform criticilor, de alternare a laureatului în funcție de gen și regiune.