Un val de victorii pentru partidele extremiste cuprinde Europa, stârnind temeri la Bruxelles privind o schimbare fundamentală a echilibrului politic al Uniunii Europene. Pe fondul unei ascensiuni populiste comparate de unii analiști cu „primăvara popoarelor” din 1848, care a reconfigurat continentul, crizele politice din Franța și Germania pun la încercare nucleul UE.

În țări precum Cehia, Ungaria și Polonia, extremiștii au ajuns deja la putere, iar acum atenția se mută asupra a doi membri fondatori esențiali.

CITEȘTE ȘI: Fermierii români trag un semnal de alarmă: România riscă să piardă peste 17 miliarde de euro din viitorul buget european

Franța se află într-o criză politică majoră, amplificată săptămâna aceasta după ce ultima tentativă de formare a unui guvern funcțional s-a prăbușit rapid. Președintele Emmanuel Macron se confruntă cu o presiune extraordinară, inclusiv din partea unor aliați istorici care îi cer demisia, în contextul unor alegeri parlamentare anticipate tot mai probabile.

O victorie a liderei de extremă dreapta Marine Le Pen la nivel parlamentar sau chiar prezidențial – în cazul în care Macron ar fi forțat să demisioneze înainte de finalul mandatului său din 2027 – este acum considerată o posibilitate reală. Un oficial al Comisiei Europene a recunoscut că, deși UE a gestionat anterior șocuri majore (precum criza migrației sau cea sanitară), o schimbare radicală de conducere în Franța ar avea consecințe de anvergură.

„Le Pen este diferită,” a subliniat oficialul anonim, indicând o evaluare larg împărtășită la Bruxelles, potrivit căreia intrarea unei figuri eurosceptice și de extremă dreapta în instituțiile UE ar schimba radical dinamica blocului.

Ascensiunea extremiștilor nu se limitează la Paris. În Germania, partidul de extremă dreapta AfD a urcat pe primul loc în sondaje, punând sub o presiune puternică coaliția democratică a Cancelarului.

O victorie a lui Le Pen în Franța ar spori semnificativ problemele Bruxelles-ului, deja confruntat cu populismul promovat de Viktor Orbán (Ungaria) și Robert Fico (Slovacia), la care s-ar putea adăuga curând Andrej Babiš în Cehia.

CITEȘTE ȘI: Un președinte fără busolă, o țară fără direcție – patru luni de derivă sub conducerea lui Nicușor Dan

Acest nou val populist amenință să deraieze politici critice ale UE, în special pe cele legate de Rusia și politica de apărare. Atât Orbán, cât și Fico s-au opus sancțiunilor Moscovei, iar Le Pen s-a pronunțat constant împotriva intensificării ajutorului acordat Kievului. Un înalt oficial guvernamental al UE a avertizat că leadership-ul retoric al lui Macron în sprijinul Ucrainei și al apărării europene ar fi „complet în pericol” sub conducerea lui Le Pen.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Pe măsură ce criza se intensifică, temerile privind o fractură a coeziunii europene, sub presiunea noilor axe populiste, devin din ce în ce mai acute.