România ar putea pierde 17,4 miliarde de euro din fondurile europene alocate agriculturii în următorul exercițiu bugetar al UE (2028-2034), atrage atenția Alianța pentru Agricultură și Cooperare, într-o scrisoare adresată europarlamentarilor români. Organizațiile solicită ca România să fie reprezentată ferm în negocierile privind bugetul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), întrucât estimările actuale indică o scădere semnificativă a sumelor alocate țării noastre.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Fonduri diminuate, cifre contestate

În perioada 2021–2027, România a beneficiat de 46,6 miliarde euro din bugetul UE. Din acestea, aproximativ 21,47 miliarde euro au fost alocate direct agriculturii, prin:

• Pilonul I (plăți directe – FEGA): 13,79 miliarde euro

• Pilonul II (dezvoltare rurală – FEADR): 7,67 miliarde euro

Comisia Europeană estimează pentru perioada 2028–2034 o creștere a bugetului agricol pentru România de la 13,99 la 16,57 miliarde euro – ceea ce ar însemna o creștere cu 18%. Însă, reprezentanții sectorului agricol românesc spun că această creștere este înșelătoare, întrucât se bazează doar pe Pilonul I și nu include Pilonul II, ceea ce ar duce de fapt la o diminuare cu 17,4 miliarde euro a fondurilor totale.

Cereri clare din partea fermierilor

Fermierii români cer un buget comparabil cu cel anterior, ajustat la inflația reală, estimată la minimum 30% pentru perioada analizată:

„România are nevoie de cel puțin 27,9 miliarde euro pentru agricultură – nivelul anterior + rata reală a inflației. Ajustarea de doar 1%, avansată de Comisia Europeană, este complet nerealistă”, se arată în scrisoarea Alianței.

Probleme suplimentare semnalate de agricultori:

• Condiționarea fondurilor de reforme fără legătură cu agricultura, care pot bloca investiții esențiale, cum ar fi în irigații, procesare și depozitare.

• Noua procedură de plată, care presupune că statul membru avansează banii, iar UE rambursează ulterior – un sistem riscant pentru țările cu bugete fragile.

• Scăderea ponderii agriculturii în bugetul UE, de la 0,4% la 0,15%, o reducere care afectează disproporționat statele din estul Europei, precum România.

• Lipsa unor măsuri de protecție împotriva importurilor ieftine, mai ales în contextul acordului Mercosur și liberalizării comerțului cu Ucraina și Moldova.

CITEȘTE ȘI:  Între percepția și realitatea corupției

Risc de concurență neloială între fermierii UE

Un alt punct criticat este introducerea cofinanțării naționale pentru investiții. Fermierii susțin că această schimbare va accentua diferențele dintre statele membre: țările mai bogate vor putea susține generos propriile ferme, în timp ce cele cu resurse limitate, precum România, vor pierde competitivitate.

„Se va ajunge la o concurență neloială între fermieri din state diferite. Este contrar principiilor de bază ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (Art. 38–40 TFUE)”, avertizează Nicu Vasile, președintele LAPAR, unul dintre semnatarii scrisorii.

Despre Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Alianța este formată din:

• Federația Națională PRO AGRO

• Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

• Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV)

• Asociația Forța Fermierilor (AFF)