Din dicționar, pe înțelesul tuturor: ȘUGUBĂȚ – umorul spus cu zâmbetul pe buze
Sunt oameni care reușesc să însenineze o încăpere doar printr-o glumă bine plasată. Despre ei spunem adeseori că sunt șugubeți, un cuvânt românesc ce poartă parfumul de odinioară, dar încă foarte expresiv.
Potrivit DEX (Dicționarul explicativ al limbii române), șugubăț este definit ca: „glumeț, pus pe șotii; care spune sau face glume.” Sursa: DEX (ediția a II-a, 2009)
A fi șugubăț înseamnă mai mult decât doar să faci glume, presupune să ai un fel cald și isteț de a privi viața, este umorul care destinde atmosfera fără să rănească pe nimeni.
Cuvântul provine din limba slavă și este înrudit cu termenul „șagă”, adică glumă sau joacă. De-a lungul timpului, și-a păstrat farmecul și apare des în literatura română pentru a descrie personaje pline de viață și bună dispoziție. În literatura română, personajele șugubețe sunt cele care aduc echilibru în momentele tensionate. Ele nu rezolvă întotdeauna problemele, dar schimbă perspectiva asupra lor și îi fac pe ceilalți să privească viața cu mai multă îngăduință.
Într-o perioadă în care umorul este uneori confundat cu ironia, un strop de spirit șugubăț poate face conversațiile mai plăcute și zilele mai luminoase. Poate că și astăzi am avea nevoie să folosim mai des acest cuvânt. Un om șugubăț nu este doar amuzant, ci și un bun companion, capabil să transforme o zi obișnuită într-una memorabilă printr-o vorbă spusă la momentul potrivit.
