Șoferii care activează pe platformele Uber și Bolt solicită autorităților să analizeze mecanismul „ratei de acceptare”, despre care spun că funcționează ca o sancțiune indirectă împotriva celor care refuză curse. Problema este semnalată într-o scrisoare deschisă transmisă mai multor instituții ale statului, potrivit Mediafax.

CITEȘTE ȘI: Sindromul Biden la Cotroceni: Nicușor Dan, Președintele absenței și al rătăcirii permanente

Documentul este semnat de Cristian Rădoeșteanu, președintele Asociației Șoferilor Autonomi, și a fost adresat Guvernului României, Ministerului Transporturilor, Inspecției Muncii și Consiliului Concurenței.

Ce nemulțumiri au șoferii

Reprezentanții șoferilor susțin că „rata de acceptare” monitorizează procentul curselor acceptate de fiecare partener. Scăderea acestui indicator poate duce la limitarea comenzilor primite sau chiar la dezactivarea permanentă a contului.

Potrivit asociației, deși șoferii sunt considerați „parteneri independenți”, presiunea de a accepta aproape toate comenzile – indiferent de distanță sau rentabilitate – ar limita în practică libertatea de decizie. Blocarea contului ar însemna, spun aceștia, pierderea imediată a sursei de venit.

Argumente juridice invocate

În scrisoare este invocat articolul 42 din Constituția României, care interzice munca forțată. Semnatarii consideră că o eventuală constrângere indirectă, prin amenințarea cu dezactivarea contului, ar putea reprezenta o atingere adusă libertății economice.

De asemenea, este menționată O.U.G. nr. 49/2019, care reglementează transportul alternativ și definește șoferii drept prestatori independenți. Șoferii fac referire și la Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată, precum și la necesitatea implementării Directiva (UE) 2024/2831 în legislația națională înainte de termenul-limită din 2 decembrie 2026.

Solicitările adresate statului

Asociația cere autorităților:

analizarea legalității mecanismului „ratei de acceptare”;

verificarea existenței unui posibil raport de muncă disimulat;

clarificarea statutului juridic al șoferilor în relația cu platformele;

adoptarea unor măsuri care să garanteze libertatea reală de a accepta sau refuza curse fără riscul de sancțiuni.

Potrivit semnatarilor, în alte state europene au fost deja adoptate soluții legislative sau hotărâri judecătorești care reglementează mai strict activitatea platformelor digitale.