În ultimii ani, la Palatul Victoria s-a conturat o nouă tendință administrativă: pentru aproape orice criză, reformă sau domeniu strategic apare un comitet interministerial. Oficial, aceste structuri ar trebui să asigure coordonarea rapidă între ministere și să producă decizii integrate. În practică însă, ele au ajuns să funcționeze ca veritabile „guverne din umbră”, cu activitate puțin transparentă și rezultate greu de cuantificat.

CITEȘTE ȘI: Sindromul Biden la Cotroceni: Nicușor Dan, Președintele absenței și al rătăcirii permanente

Potrivit unei analize publicate de Europa Liberă România, proliferarea acestor organisme ridică semne de întrebare privind eficiența și impactul lor real asupra politicilor publice.

Parteneriatele public-private, sub lupa unui nou comitet

Ultima structură apărută este Comitetul interministerial privind proiectele în parteneriat public-privat (PPP). Guvernul a alocat 25 de milioane de euro pentru studii de fezabilitate și asistență juridică menite să atragă capital privat în infrastructură. Comitetul funcționează în coordonarea Ministerului Finanțelor și are misiunea de a monitoriza implementarea marilor proiecte și de a facilita cooperarea între ministere și mediul de afaceri.

România, invitat de onoare la Frankfurter Buchmesse 2028

Pentru pregătirea participării României ca țară invitată de onoare în 2028 la cel mai important târg de carte din lume, Guvernul a înființat, prin Decizia nr. 36/2026, un comitet interministerial coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Din structură fac parte aproape toate ministerele-cheie, de la Cultură și Externe până la Apărare și Agricultură — o formulă care arată amploarea organizatorică, dar și tendința de supracoordonare.

Criza de la Liberty Galați

După dificultățile majore întâmpinate de combinatul siderurgic din Galați, statul a constituit un comitet interministerial pentru protejarea intereselor sale financiare. Cu peste 400 de milioane de euro de recuperat, Guvernul a analizat scenarii precum continuarea producției sau vânzarea activului. În final, s-a decis scoaterea la licitație, prețul de pornire fiind stabilit la peste 700 de milioane de euro.

Dezastrul de la Mina Praid

În urma inundațiilor care au afectat salina din județul Harghita, Executivul a creat un comitet consultativ pentru evaluarea pagubelor și identificarea soluțiilor de remediere. Structura are rol consultativ și funcționează fără personalitate juridică, fiind încă un exemplu de reacție administrativă prin multiplicarea mecanismelor de coordonare.

Sănătate mintală și hotărârile CEDO

Un alt comitet monitorizează implementarea planului de acțiune 2024-2029 privind executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în domeniul sănătății mintale. Deși tema este una sensibilă și de interes public major, activitatea structurii este puțin vizibilă în spațiul public.

Farmaceutice, droguri și muncitori străini

În 2025 au apărut:

Comitetul pentru stimularea economică în domeniul farmaceutic;

Comitetul interministerial antidrog, aflat în coordonarea noii agenții subordonate Cancelariei premierului;

Comitetul pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, care promite simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru muncitorii extracomunitari.

Toate au în comun lipsa personalității juridice și coordonarea centralizată.

Antisemitism, risc seismic și schimbări climatice

Guvernul a creat structuri dedicate pentru:

monitorizarea Strategiei naționale de combatere a antisemitismului și xenofobiei;

analiza riscului seismic (înființată în 2023);

coordonarea politicilor privind schimbările climatice, în contextul PNRR.

Aceste organisme stabilesc priorități și monitorizează implementarea reformelor, însă eficiența lor depinde de transparența și aplicarea efectivă a deciziilor adoptate.

PNRR, integritate și guvernanță corporativă

Planul Național de Redresare și Reziliență a generat la rândul său o serie de comitete dedicate:

monitorizării cererilor de plată și a riscului de pierdere a fondurilor;

implementării codului de etică al funcționarilor publici;

reformei guvernanței corporative în companiile de stat;

protecției biodiversității.

În multe dintre aceste domenii, România înregistrează întârzieri sau rezultate parțiale, în pofida arhitecturii instituționale extinse.

Achizițiile publice și lecțiile Curții de Conturi

Comitetul interministerial pentru achiziții publice funcționează încă din 2015. Cu toate acestea, rapoartele Curții de Conturi arată mii de abateri anuale de la legalitate în domeniul achizițiilor, ceea ce ridică întrebări legitime despre eficiența mecanismului de coordonare.

România pare să fi dezvoltat o cultură administrativă a „comitetului salvator”. Fiecare criză sau reformă este întâmpinată cu o nouă structură de coordonare, de regulă fără personalitate juridică, dar aflată sub directa influență a Cancelariei prim-ministrului.

Dacă aceste organisme ar produce rezultate măsurabile și ar funcționa transparent, ele ar putea reprezenta un instrument util de guvernare modernă. În absența unor rapoarte publice consistente și a unor evaluări clare de impact, însă, ele riscă să rămână doar o birocrație paralelă, cu rol mai degrabă politic decât administrativ.