Tudor are 14 ani. Într-o seară de weekend, prietenii i-au oferit o țigară electronică spunând că e doar pentru o poză și un fum. Două zile mai târziu a cumpărat primul aparat de vapat, iar după trei săptămâni își începea dimineața cu inhalatorul în mână. Spunea că îl ajută să se concentreze la teste și ore, dar în realitate avea dureri de cap, o tuse ușoară și nu mai rezista până la sfârșitul orelor fără nicotină.

Situații ca aceasta apar frecvent. O decizie aparent mică luată în grup se poate transforma rapid într-un obicei care preia controlul. Nicotina schimbă ritmul corpului și cere doze repetate, mult mai repede decât își imaginează adolescenții. Dependența se instalează treptat și îi prinde înainte să-și dea seama ce pierd.

CITEȘTE ȘI:  De la primul pahar la dependență: perspective psihice și sociale

În pauzele dintre ore sau în drum spre casă, un tânăr poate aprinde o țigară sau activa un dispozitiv electronic din curiozitate sau pentru acceptarea grupului. Nu simte pericolul și nu vede schimbarea care începe în acel moment. După câteva zile caută aceeași senzație, iar după câteva săptămâni nu mai poate ieși din casă fără țigări sau dispozitiv. Peste câțiva ani, acești tineri își amintesc că au început „la întâmplare” și nu au realizat când dependența s-a instalat.

Tema dependenței rămâne actuală, iar fumatul intră în aceeași categorie. Ţigările și dispozitivele electronice sunt tot mai prezente în grupurile de adolescenți, dar în perioada plină de entuziasm a adolescenței, informațiile despre riscuri nu sunt întotdeauna suficiente pentru a conștientiza pe deplin riscurile asociate consumului. Produsele cu nicotină sunt accesibile, iar reclamele și modelele promovate pe rețele sociale atrag tinerii. Organismul reacționează rapid la nicotină, iar nevoia de doză apare mai devreme decât se așteaptă mulți.

Adicția de nicotină este o boală complexă și se regăsește ca și încadrare nosologică în Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD), capitolul V, secțiunea F17, în capitolul Tulburări mentale și de comportament datorite folosirii tutunului.

CITEȘTE ȘI: Nevroza și omul modern – o oglindă a societății românești de astăzi

Nicotina este substanța care menține legătura consumatorului cu tutunul. Absorbită rapid în plămâni, ajunge în sânge și scapă de metabolizarea intestinală și hepatică. În câteva secunde trece bariera hemato-encefalică și se fixează pe receptorii nicotinici din creier, zone implicate în reglarea atenției, dispoziției și impulsivității. Substanța rămâne în organism aproximativ două ore după consum. Stimularea receptorilor duce la eliberarea de neurotransmițători (substanțe chimice mesager eliberate de neuroni la nivelul conexiunilor dintre aceștia). Astfel, dopamina generează senzația de recompensă, norepinefrina influențează vigilența, iar acetilcolina, serotonina, GABA, glutamatul și endorfinele modifică somnul, apetitul, stresul și energia. Creierul reacționează rapid, iar după expuneri repetate se dezvoltă toleranță, organismul va cere doze mai mari pentru același efect.

Nicotina afectează și sistemul cardiovascular prin  stimularea eliberării de catecolamine, crește ritmul cardiac, îngustează vasele de sânge și crește tensiunea arterială. Aceste efecte apar atât la fumătorii de țigări clasice, cât și la cei care folosesc dispozitive electronice.

Dependența de nicotină este o tulburare medicală, nu un simplu obicei. După expuneri repetate, persoana nu mai simte că alege să fumeze. Nicotina impune un ritm intern care dictează starea de spirit, atenția și energia. Majoritatea fumătorilor încep înainte de 18 ani, iar la tineri dependența se instalează rapid, afectând dezvoltarea sistemului nervos și pregătind terenul pentru boli cronice.

Când cineva aprinde o țigară, pare că deține controlul. În realitate, țigara stabilește intervalele dintre doze și modul în care își începe și își încheie ziua. Fumatul afectează somnul, respirația, rezistența la efort și nivelul general de energie. Afectează și bugetul, o țigară pe zi poate părea puțin, dar se adună în zeci de lei pe lună și mii într-un an. Mulți renunță la mese pentru tutun. În final pierderea este fizică, psihică și financiară.

CITEȘTE ȘI: Bătrânețea între memorie și demnitate: reflecții asupra fragilității umane

Produsele din tutun lasă în corp sute de substanțe chimice, dintre care zeci sunt cancerigene. Apar boli pulmonare (bronșită, BPCO, emfizem), boli cardiovasculare (principala cauză de deces în țara noastră) și accidente vasculare. Riscul de cancer se extinde la plămâni, gură, gât și vezica urinară. Fumatul provoacă probleme de erecție, îmbătrânire accelerată, îngălbenirea dinților și respirație neplăcută. Fumatul pasiv afectează sănătatea celor din jur, provocând infecții respiratorii și creșterea riscului de boli grave. Renunțarea la fumat reduce expunerea familiei și oferă protecție celor dragi.

La nivel mondial, milioane de decese sunt atribuite direct fumatului în fiecare an.

Vapatul este adesea prezentat ca alternativă, dar riscurile sunt reale: lichidele și vaporii conțin substanțe cancerigene precum acetaldehida și formaldehida. Acroleina, folosită în agricultură, produce leziuni pulmonare ireversibile. Benzenul este prezent în gazele de eșapament, diacetilul este legat de bronșiolită, propilenglicolul se regăsește în antigel, iar unele dispozitive eliberează metale periculoase precum plumb și cadmiu. Aceste substanțe afectează plămânii și dezvoltarea cerebrală la adolescenți.

Mitul că fumatul calmează este fals, nicotina provoacă agitație, apoi oferă doar ameliorarea temporară a simptomelor create de ea însăși. Mitul că ajută gândirea ignoră scăderea oxigenului disponibil pentru creier. Ideea că nu poți renunța cade atunci când există sprijinul potrivit și motivația corectă. Mulți au reușit să se oprească chiar și după ani de dependență.

Tonele de informații nu schimbă realitatea de zi cu zi. O discuție sinceră poate fi primul pas.

Tot mai mulți români ajung să fumeze, iar vârsta primului contact cu tutunul scade de la an la an, mai ales în rândul fetelor. Tinerii petrec timp în locuri unde fumatul este tolerat, sunt expuși reclamelor și campaniilor de marketing, influența prietenilor și curiozitatea jucând un rol important. Rapoartele de sănătate publică arată că în 2022, 19,8% dintre români erau fumători, adică aproape 3,9 milioane de persoane. La 15 ani, procentul celor care fumează este de 23%, peste media UE de 17%. În cazul țigărilor electronice, 28% dintre fete și 23% dintre băieți le-au folosit, procente mai mari decât mediile europene.

Fumatul ridică un zid invizibil între persoană și libertatea completă, devenind o închisoare purtată zilnic. Prevenția poate rupe acest zid, iar renunțarea aduce respirație mai ușoară, somn odihnitor, bani economisiți și un corp care își recapătă controlul.

CITEȘTE ȘI: De ce avem nevoie de cocediu: neuroplasticitate, memorie și sănătate mintală

„Să renunți la fumat este cel mai ușor lucru pe care l-am făcut vreodată. Știu asta pentru că am făcut-o de o mie de ori.” spunea Mark Twain cu umorul său sarcastic. Înțelegerea acestui citat arată clar natura dependenței, un proces în care corpul și creierul revin constant la nevoie, subliniind controlul pe care dependența îl exercită asupra comportamentului.

Până data viitoare, nu uita că ești mai mult decât o dependență. Nu lăsa un obicei să decidă cum sau cât să trăiești, respiră liber, păstrează controlul pentru că ai lucruri mai bune de făcut.