Zilele se scurtează, iar frigul încetinește ritmul orașelor. Toți așteptăm sărbătorile de iarnă, perioadă în care, pe lângă pregătiri, profităm de zilele libere pentru odihnă. Oamenii caută momente de liniște, locuri calde și ocazii de a sta la masă cu rude și prieteni. Atmosfera favorizează apropierea, iar alcoolul apare frecvent în centrul acestor întâlniri. Este și perioada vacanței de iarnă, când petrecerile tinerilor se înmulțesc, iar consumul de alcool crește.

Pe măsură ce copiii cresc, își afirmă independența și caută experiențe noi. Unii ajung să testeze limitele și includ alcoolul în aceste încercări. Mulți nu cunosc efectele asupra sănătății și comportamentului lor. Motivele raportate frecvent includ presiunea colegilor, dorința de autonomie și gestionarea stresului. Aceste influențe pot crea un tipar de consum care apare la întâlniri cu prieteni, la sărbători sau în situații în care grupul validează astfel de alegeri.

CITEȘTE ȘI: Iluzia câștigului, realitatea pierderii

Sărbătorile sunt așteptate de copii și adulți, dar pe lângă relaxare și cadouri, acestea pot aduce probleme de sănătate. Alcoolul rămâne larg acceptat social și folosit frecvent. Pentru cei cu consum excesiv, sărbătorile reprezintă o perioadă cu provocări. La adolescenți, petrecerile pot fi prima experiență cu alcool, iar unii pot continua consumul ocazional, pe când alții riscă să dezvolte un tipar de dependență, atras de gust și efectele inițial plăcute.

Alcoolul rămâne una dintre cele mai folosite și accesibile substanțe la nivel global. A însoțit interacțiunile umane încă din antichitate, fiind implicat atât în comerț, cât și în ritualuri spirituale. Legătura oamenilor cu alcoolul are o tradiție îndelungată, însă consecințele consumului excesiv sunt frecvent subestimate sau neabordate suficient.

Prezint doar câteva cazuri relevante care evidențiază consecințele consumului excesiv de alcool.

Un bărbat de 54 de ani a fost adus de familie după ce consumul zilnic îi modifica comportamentul: ridica vocea, folosea limbaj injurios, era iritabil și găsea motive de conflict din lucruri minore. Cheltuia o sumă considerabilă pe lună pentru alcool. Evaluarea psihiatrică a evidențiat tulburări de concentrare, pierderi de memorie, confabulații, modificări de dispoziție și tulburări de somn, dormind doar trei ore pe noapte. Analizele arătau creșteri ale enzimelor hepatice.

Un alt bărbat de 38 de ani a fost trimis după ce și-a pierdut permisul pentru conducere datorită conducerii sub influența alcoolului. Suspendarea permisului pentru 90 de zile i-a afectat programul de lucru pentru că făcea naveta. Prezenta neliniște, palpitații, dureri de cap și tensiune în relațiile de acasă. Evaluarea anxietății a arătat o intensitate severă.

Un pacient de 28 de ani, aflat la a treia internare pe fondul afectării hepatice și pancreatice, prezenta halucinații vizuale, dezorientare în timp și spațiu, agitație psihomotorie, tremurături la nivelul mâinilor și tulburări severe de somn.

O pacientă de 50 de ani a fost adusă de familie pentru tulburări severe de concentrare, memorie, nu-și mai recunoștea membrii familiei, nu mai prezenta interes pentru activitățile zilnice și un comportament dezorganizat.

CITEȘTE ȘI:  Justiția la răscruce: între altarul dreptății și sanctuarul privilegiilor

Există și situații cu consum moderat sau ocazional. O familie a venit cu fiul de 29 de ani care consuma doar la ocazii. Nu exista afectare medicală, iar familia dorea informații despre limite și riscuri, inclusiv asupra somnului și dispoziției.

Fiecare pahar de alcool are o poveste. Unii îl folosesc ca sprijin, alții ca produs obișnuit. Diferența apare prin alegerile zilnice și efectele asupra celor apropiați. Familiile observă schimbări rapide de comportament, iar pacienții aduc probleme legate de somn, tensiune emoțională, tulburări de memorie, afectare hepatică și scăderea controlului în situații cotidiene.

Efectele consumului excesiv de alcool apar în special asupra creierului și ficatului. Se poate instala malnutriția cu deficit proteic și vitaminic, mai ales din grupul B. Cele mai frecvente complicații somatice sunt gastrita, afectarea hepatică și pancreatică, varicele esofagiene și carcinoamele. Persoanele dependente pot suferi traumatisme craniene cu pierdere de cunoștință.

Sistemul nervos poate fi afectat prin tulburări de echilibru, neuropatie periferică, epilepsie și degenerescență cerebeloasă.

Tulburările psihice depind de cantitate și perioada de consum.

Intoxicația acută poate provoca comportament agresiv, goluri de memorie și amnezie temporară.

CITEȘTE ȘI: Nevroza și omul modern – o oglindă a societății românești de astăzi

Sindromul de întrerupere al consumului de alcool sau sevrajul se manifestă printr-o tulburare intensă, cu funcționare mentală dezordonată, cu dezorientare, halucinații vizuale, tulburări de memorie, agitație psihomotorie accentuată, tremurături, transpirații, creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace și uneori crize epileptice.

Degradarea personalității survine treptat. Persoanele dependente se concentrează doar pe procurarea alcoolului, neglijând responsabilitățile și relațiile cu ceilalți. Consum excesiv poate duce la depresie severă, anxietate persistentă și risc crescut de suicid. Reducerea funcției sexuale poate provoca gelozie patologică sau suspiciune față de partener. Psihoza alcoolică poate include halucinații și anxietate intensă. Demența alcoolică este o complicație frecventă care se manifestă prin atrofie cerebrală și deteriorare cognitivă severă.

Dependența de alcool generează consecințe sociale semnificative, afectând relațiile de familie. Copiii care cresc într-un mediu marcat de certuri frecvente și violență pot resimți efecte negative asupra dezvoltării lor emoționale. În același timp, crește riscul de conflicte constante între parteneri și rata divorțurilor, iar atmosfera familială devine tensionată și instabilă.

CITEȘTE ȘI: Bătrânețea între memorie și demnitate: reflecții asupra fragilității umane

La nivel profesional, consumul excesiv de alcool se reflectă prin scăderea productivității, absenteism și pierderea locurilor de muncă, uneori în mod repetat. Conducerea vehiculelor sub influența alcoolului reprezintă o cauză frecventă a accidentelor rutiere, punând în pericol atât viața șoferului, cât și pe cea a altor participanți la trafic. În plus, consumul excesiv se corelează cu comportamente infracționale, de la furturi și violență fizică, până la agresiuni sexuale și crime, afectând grav siguranța comunității și relațiile sociale.

S-au descris mai multe modele teoretice privind abuzul de alcool. Acestea includ modelul moral, biologic, al bolii, al învățării sociale, al condiționării, sistemic general, sociocultural și modelul sănătății publice. Modelul sănătății publice recunoaște alcoolul ca substanță dăunătoare, consumatorii ca grup de risc și importanța factorilor sociali, cum ar fi toleranța, disponibilitatea și promovarea băuturilor alcoolice. Înțelegerea acestor modele permite prevenția prin discuții timpurii, monitorizare, implicarea familiei și politici sociale.

Aceste exemple arată că alcoolul poate afecta sănătatea psihică, fizică și socială. Prevenția începe prin informare, limitarea consumului și susținerea celor care riscă dependența. Părinții joacă un rol cheie în modelarea atitudinii copiilor lor față de alcool și comportamentele legate de alcool. De asemenea intervențiile la nivel școlar prin susținerea de programe care oferă elevilor cunoștințele, abilitățile, motivația și oportunitățile de care au nevoie pentru a rămâne fără alcool. Datele statistice din țara noasră arată că 57% dintre adolescenții de 15 ani au consumat alcool cel puțin o data, aproape patru din zece au băut în ultimele 30 de zile, iar unul din zece a ajuns la un episod de ebrietate severă la un moment dat în viața sa. Intervenții la nivel de politici și la nivel de comunitate pot face mai greu de obținut alcool,prin menținerea vârstei minime legale pentru consumul de alcool. Adoptarea unor legi care interzic conducerea după orice cantitate de alcool pentru persoanele sub 21 de ani ar putea ajuta, de asemenea, la prevenirea problemelor.

CITEȘTE ȘI: De ce avem nevoie de cocediu: neuroplasticitate, memorie și sănătate mintală

Până data viitoare, rămâneți informați și conștienți de efectele alcoolului asupra sănătății mentale și nu lăsa un pahar să scrie povestea în locul tău.