Băuturile „Zero Zahăr” ar putea fi mai riscante decât cele cu zahăr pentru ficat
Un studiu recent atrage atenția asupra unui risc neașteptat asociat cu băuturile carbogazoase fără zahăr. Deși sunt promovate ca alternative sănătoase, cercetarea sugerează că acestea ar putea crește riscul de boală hepatică metabolică asociată steatozei (MASLD) mai mult decât sucurile obișnuite îndulcite cu zahăr.
CITEȘTE ȘI: Între percepția și realitatea corupției
Cercetarea, efectuată pe un eșantion de aproape 124.000 de adulți din Marea Britanie, a scos la iveală o asociere îngrijorătoare:
- Persoanele care consumă zilnic cel puțin o doză de băutură carbogazoasă dietetică prezintă un risc cu 60% mai mare de a dezvolta MASLD.
- În comparație, consumul de sucuri cu zahăr a fost asociat cu un risc crescut de 50%.
MASLD este în prezent cea mai răspândită boală hepatică din Statele Unite și afectează deja peste o treime din populația adultă la nivel global.
Cercetătorul Lihe Liu, din cadrul Spitalului Universitar din Soochow, China, care a condus studiul, a avertizat că trebuie reconsiderată ideea că băuturile „zero zahăr” sunt complet sigure, având în vedere numărul tot mai mare de cercetări care leagă îndulcitorii artificiali de probleme precum bolile metabolice, diabetul și afecțiunile cardiovasculare.
Deși atât zahărul, cât și îndulcitorii artificiali par să contribuie la acumularea de grăsime în ficat, cercetătorii au subliniat un detaliu crucial: doar variantele dietetice (fără zahăr) au fost asociate și cu un risc crescut de mortalitate cauzată de afecțiuni hepatice.
CITEȘTE ȘI: Titluri de stat FIDELIS, ediția 10–17 octombrie 2025: dobânzi neimpozabile de până la 8,20 % anual
O concluzie încurajatoare a studiului este că înlocuirea băuturilor îndulcite (fie cu zahăr, fie cu îndulcitori artificiali) cu apă a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de MASLD.
Specialiștii avertizează că, pe fondul creșterii ratei obezității și a diabetului, se estimează că MASLD ar putea afecta peste jumătate din populația adultă până în anul 2040, subliniind urgența reevaluării obiceiurilor de consum de băuturi.
