Guvernul pregătește pachetul 3 de măsuri fiscale, pentru a răspunde presiunilor bugetare, după două seturi de măsuri care nu au adus rezultatele dorite. În acest al treilea val de ajustări, autoritățile intenționează să implementeze comasarea unor instituții, reducerea personalului din administrația publică centrală, limitarea excepțiilor la pensionarea anticipată, scurtarea perioadei de șomaj și chiar interzicerea cumulului pensie-salariu. De asemenea, se discută despre posibilitatea ca autoritățile locale să poată autoriza și taxa jocurile de noroc, dar și alte proiecte economice.

CITEȘTE ȘI: Moldova votează: Europa sau Rusia? Adevărul înecat în oceanul dezinformării

Social-democrații condiționează susținerea pachetului 3

În timp ce coaliția de guvernare se pregătește pentru implementarea măsurilor, social-democrații au declarat că vor susține acest pachet doar dacă vor fi incluse și propuneri de relansare economică. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a lăsat de înțeles că pachetul pentru administrație ar putea fi completat cu „multe altele” și că Guvernul intenționează să meargă din nou în Parlament pentru angajarea răspunderii.

Un alt punct esențial al pachetului 3 vizează susținerea proiectelor de dezvoltare economică. Guvernul își propune să simplifice procedura de autorizare a hidrocentralelor pentru a spori producția de energie și a asigura o stocare mai eficientă a resurselor energetice. În această direcție, premierul Bolojan consideră că este esențială și partea de stocare a energiei, o problemă strategică în contextul crizelor de resurse energetice din Europa.

Multe dintre măsurile vehiculate acum, inclusiv reducerea personalului din administrație și reformarea companiilor de stat, ar fi trebuit să fie implementate încă din cadrul pachetului 2. Din păcate, patru dintre proiectele incluse în acel pachet se află în prezent la Curtea Constituțională, iar unele dintre ele sunt contestate de opoziție sau de instanțele superioare, cum ar fi Înalta Curte de Casație și Justiție.

În timp ce guvernul încearcă să abordeze deficitul bugetar, ținta convenită cu Bruxelles de 8,4% rămâne dificil de atins. Măsurile economice anterioare nu au avut impactul scontat asupra reducerii deficitului. Analiștii economici sunt de părere că nu s-a produs încă nicio reformă reală și că România are nevoie de ajustări radicale pentru a economisi miliarde de euro.

Analiștii consideră că România trebuie să abordeze urgent trei domenii critice pentru a preveni o criză fiscală:

1. Companiile de stat: Ar fi fost necesare privatizări și restructurări rapide, însă aceste măsuri au dispărut complet de pe agenda guvernamentală.

2. Administrația publică: Reducerea personalului este esențială, dar aceasta trebuie însoțită de digitalizare și simplificarea procedurilor pentru cetățeni.

3. Lucrările publice: Guvernul a supracontractat lucrările publice, iar proiectele costisitoare ar trebui fie amânate, fie oprire temporară, pentru a permite statului să-și ajusteze cheltuielile.

Economiștii susțin că actualele măsuri de creștere a taxelor vor produce o scădere temporară a deficitului, dar fără reforme structurale serioase, România nu va putea să stabilească un buget sustenabil pe termen lung. Supradimensionarea aparatului administrativ, alimentată de o birocrație care își creează propriile sarcini pentru a justifica posturi și cheltuieli suplimentare, contribuie semnificativ la deficitul bugetar.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Pachetul 3 de măsuri fiscale urmează să fie aprobat tot prin procedura angajării răspunderii în fața Parlamentului. Săptămâna viitoare, coaliția de guvernare va primi primele analize cu privire la economiile pe care statul le va realiza odată cu aplicarea noilor măsuri, iar parlamentarii vor discuta în detaliu fiecare propunere.