Anul universitar 2025-2026 începe cu proteste

Pe 30 septembrie, în timp ce universitățile din întreaga țară marchează deschiderea oficială a noului an universitar 2025-2026, mii de studenți se pregătesc să protesteze în Piața Victoriei, acuzând Guvernul Bolojan de măsuri de austeritate care afectează grav accesul la educație. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) condamnă tăierile din bugetul pentru burse și eliminarea facilităților la transport, atrăgând atenția că acestea vor duce la abandon școlar și inegalitate socială.
CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?
-
Anul universitar 2025-2026 debutează oficial în toată țara pe luni, 30 septembrie.
-
Sunt organizate ceremonii în marile centre universitare: București, Iași, Constanța, Timișoara, Ploiești.
-
În paralel, are loc un protest național organizat de ANOSR, în Piața Victoriei, ora 16:00.
-
Tăierea burselor și diminuarea fondului național pentru sprijin educațional.
-
Eliminarea facilităților de transport, în special reducerea subvenției pentru transportul feroviar.
-
Lipsa consultării cu studenții, profesorii și elevii înainte de adoptarea măsurilor bugetare.
-
Abandonul universitar în rândul tinerilor din medii vulnerabile.
-
Acces inegal la educație.
-
Afectarea calității actului educațional prin subfinanțare cronică.
CITEȘTE ȘI: Moldova votează: Europa sau Rusia? Adevărul înecat în oceanul dezinformării
„Tăierea transportului feroviar și a fondului de burse este infimă pentru reducerea deficitului bugetar, dar esențială pentru viața reală a studenților. E un atac direct asupra accesului la educație.”
-
Costul tăierilor estimate de ANOSR: sub 0,1% din deficitul bugetar.
-
Număr estimativ de studenți afectați: zeci de mii, în special din medii defavorizate.
-
Participare estimată la protestul din 29 septembrie: mii de studenți din principalele centre universitare.
În loc să sărbătorească un nou început academic, studenții din România ies în stradă. Protestul din Piața Victoriei semnalează o tensiune profundă între guvernanți și tineri, iar mesajul e clar: fără o finanțare adecvată și fără politici educaționale incluzive, dreptul la învățătură rămâne doar un principiu gol, nu o realitate trăită.









