PROF. CONSTANTIN STOENESCU: Risipa bugetară, urgență națională

Joia tecută Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a publicat datele privind evoluția economiilor statelor membre UE pe trimestrul al doilea și, respectiv, pe semestrul întâi al anului curent comparativ cu perioadele anterioare.  Oricât ar părea de surprinzător pentru cei care în ultima vreme au auzit știri numai despre catastrofa economică în care s-a afla țara noastră, datele Eurostat contrazic dezinformările politicaniste și precizează că România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Eeuropeană în trimestrul al doilea comparativ cu precedentele trei luni.  Dacă la nivelul întregii Uniuni Europene s-a înregistrat o creştere de 0,2%, iar în zona Euro de 0,1%, cele mai mari creşteri au fost în România (1,2%), Polonia (0,8%) Spania, Bulgaria şi Slovenia (0,7%), iar scăderi au fost înregistrate în Irlanda (minus 1%), Germania şi Italia (minus 0,1%). Datele estimative ale Institutului Naţional de Statistică detaliază anunțul Eurostat și oferă comparații pe serie brută și pe serie ajustată sezonier. Desigur, creșterea este mică și privită ca atare ar putea fi considerată un semn al pericolului stagnării, dar dacă privim lucrurile în context european și la nivel comparativ, atunci putem spune că nu noi stăm cel mai rău, dimpotrivă, avem creștere într-o perioadă internă agotată și în condițiile în care și celelalte țări europene se confruntă cu dificultăți.

CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/09/01/prof-constantin-stoenescu-entuziasmul-fotovoltaic/

Dar să mergem mai departe cu statisticle și să încercăm să întregim adevărul economic și nu numai. Dacă ne uităm la informațiile despre deficitele bugetare ale țărilor din Uniunea Europeană, atunci constatăm că țara noastră are cel mai mare deficit. Potrivit datelor disponibile, deficitul bugetar depășește deja 4% din PIB după primele șapte luni din 2025, iar datoria publică a crescut mai mult ca niciodată, atingând un record istoric care se apropie de 60% din PIB. Aceasta face să ne împrumutăm din ce în ce mai greu și la dobânzi din ce în ce mai mari, ajungându-se la randamente record de 7,6% la titlurile de stat pe 10 ani, adică aproape dublu față de alte țări europene care au deficit și se împrumută de pe piețele financiare. De asemenea, agențiile de rating ne-a plasează în zona cea mai de jos a ierarhiei pozitive, de exemplu, recent, agenția Fitch a confirmat  ratingul „BBB-” (investment grade), dar cu perspectivă negativă. Banca Națională a menținut dobânda-cheie la 6,5%, însă prsiunea inflaționistă este din ce în ce mai mare ca urmare a creșterii taxelor și este greu de crezut că vom rămâne la acest nivel.

CITEȘTE ȘI: http://PROF. CONSTANTIN STOENESCU: Erori confortabile, corecții dureroase

Ce să înțelegem din toate aceste date statistice care descriu fenomene și tendințe la nivel macroeconomic? Așa cum am mai spus-o, problema noastră nu este una de funcționare a economiei la nivelul agenților economici care au învățat să facă economie de piață și se străduiesc se le meargă afacerile. Altfel spus, avem o economie capitalistă funcțională. Problema noastră este alta: statul și instituțiile lui nu funcționează așa cum trebuie, sunt risipitoare, incompetente și corupt, în loc să sprijine economia, o parajitează..

Cu alte cuvinte, pericolul pentru economie nu vine dinăuntrul economiei, ci dinspre instituțiile statului. Este evident pentru orice minte care vrea să priceapă că fără reforme fiscale sistemice și coerente și fără restructurarea cheltuielilor statului în sensul eliminării risipei riscăm să punem în condiție de vulnerabilitate și mecanismele economice care încă funcționează. Dacă vom continua tot așa este inevitabil că vom pierde ratingul de țară recomandată investițiilor și că datoria va fi finanțată cu costuri din ce în ce mai mar, ceea ce ne va pune în pericol și viitorul economic.

CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/08/20/prof-constantin-stoenescu-cercul-vicios-al-crizei-bugetare/

Șansele noastre economice în această perioadă de criză a statuluii sunt anul agricol bun, finanțările europene care pot fi atrase prin proiecte și continuarea investițiilor. În acest context, deciziile de a tăia bani de la investiții în loc de a tăia privilegiile clasei politice sau ale altor instituții ale statului sunt erori de parcurs pentru că duc deja pe termen scurt la pierderea suflului economic.

CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/08/05/prof-constantin-stoenescu-nostalgia-esecului/

Nu mă miră rezistența pe care instituțiile statului și oamenii din ele o opun la orice inițiativă care privește tăierea privilegiilor și reducerea risipei bugetare. Este clar că nu ne putem baza pe bun simț, rușine sau moralitate, căci toți trag să-și păstreze avantajele și nu cedează. În cele din urmă, ne aflăm într-o bătălie politică pentru a depăși o criză bugetară care a fost creată de clasa politică. Asemenea crize se pot rezolva fluent doar din interiorul clasei politice, altfel rezolvările sunt conflictuale și au consecințe distructive pe termen mediu. Au trecut deja câteva luni de când avem o nouă guvernare și în loc să facem pașii necesari pe calea reformelor, am rămas înțepeniți în blocstarturi prin valul contestatar care respinge orice tentativă de schimbare.  Nu mai avem prea mult timp, pericolele dezechilibrelor macroeconomice cronice ne pândesc și în lipsa reformelor vom pierde și ceea ce încă ne mai ține pe linia de plutire.