PROF. CONSTANTIN STOENESCU: Spor de panteră. Plus suplimente, dacă ar fi fost roz
Platformele de știri mai întâi, apoi rețelele sociale, ne-au oferit iarăși un spectacol al informării și dezinformării, ulterior al formelor de dezicere și corectare, după care au urmat comentariile de tip reflectiv, de la explicații academice la ironii care au mers până la aluzii politice și bășcălie.
Creatorii de conținut s-au aflat într-o adevărată competiție de distorsiunare a știrii și de trecere a ei într-un registru comic, ceea ce este un fapt îmbucurător dacă este să luăm în seamă tentațiile mult mai dramatice ale ultimelor intoxicări mediatice de succes. Hazul de necaz a învins și de această dată, inclusiv criza burlescă a cotidianului social-economic și politic fiind revizuită creativ pentru a prinde cel puțin imagistic noul ingredient subversiv al realității.
Toate acestea au fost ocazionate de presupusa apariție în urmă cu vreo două săptămâni a unei pantere negre undeva în Podișul Șumen din Bulgaria. Drept dovezi au fost vehiculate niște urme, apoi niște declarații ale unor persoane care au spus că li s-a părut că au văzut o panteră, motiv pentru care pe rețele au fost postate îndată imagini cu o panteră neagră mișcându-se agil, ceea ce a făcut ca pantera pe care nu se știe dacă o văzuse cineva cu adevărat a început să fie din ce în ce mai prezentă în mințile credule și vulnerabile la asemenea știri.
Mecanismul este simplu, din faptul că unii au crezut că au văzut o panteră neagră s-a dedus că o panteră este în libertate pe undeva și poate reprezenta un pericol pentru oameni. Desigur, deși de la bun început pericolul exista doar în mințile naive, autoritățile bulgare trebuiau să stabilească cumva realitatea, așa că au anunțat declanșarea căutărilor pentru prinderea panterei. Un specialist din domeniul biodiversității a sugerat că pantera ar trebui căutată mai degrabă prin apropierea localităților deoarece, dacă ea există cu adevărat, nu are cum să fie o panteră crescută în sălbăticie, ci eventual, una care a scăpat din captivitate.
CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/23/prof-constantin-stoenescu-promisiunea-dez-privilegierii/
Și s-a mai anunțat că pantera s-ar îndrepta spre nord, adică spre granița cu România. Știrea a inflamat imediat mințile crescute cu ochii pe ecranele care le dirijează viața surogat așa că, drept urmare, deși nu se știa dacă pantera există sau nu pe teritoriul Bulgariei, unii cetățeni au declarat deja că au văzut-o în România. Într-adevăr, se pare că au fost câteva telefoane la 112 care semnalau prezența creaturii în zona Giurgiu, ca și cum pantera ar fi ales să treacă granița chiar pe acolo pe unde oamenii trec podul de peste Dunăre, încă o dovadă simptomatică a reflexelor inconștiente ale gândirii și ale antropomorfizării evenimentului.
Bulgarii au ridicat însă restricțiile de acces în zona Șumen după 11 zile, timp în care au ajuns la concluzia că ne aflăm în fața unei știri false și că mult căutata panteră nici nu a existat. Dovezile care au declanșat căutările au fost puse la îndoială, experții în zoologie afirmând că urmele arătate la începutul isteriei ar putea fi, de fapt, ale unui câine de talie mare, nicidecum ale unei feline. În lipsa altor dovezi, s-a conchis că îngrijorărirle nu au niciun fundament și că nu există nicio panteră în libertate. De asemenea, a fost pusă la îndoială și autenticitatea videoclipului arătat la un moment dat.
Cred că evenimentul este unul exemplar cu privire la modul în care circulă informația pe rețelele de socializare, cum este ea amplificată și distribuită, cum se formează convingerile și cum ajung mințile vulnerabile să aibă opinii fără a avea niciun fundament, nicio dovadă și niciun fel de alte mărturii credibile.
CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/17/prof-constantin-stoenescu-buffalo-bill-si-arta-simulacrului/
Dar întămplarea a avut și o a doua parte în care pantera nevăzută a devenit din ce în ce mai prezentă în diverse colaje video vehiculate pe rețelele de socializare. Prezența panterei a devenit un pretext pentru a ironiza, uneori cu accente satirice, alteori la modul aproape vulgar, diverse aspecte ale cotidianului, de la actuala criză bugetară la modul în care funcționează instituțiile noastre.
Bunăoară, am văzut imagini cu pantera neagră traversând Dunărea pe o șalupă a poliției de frontieră sau luând masa – ce altceva decât mici și bere? – la o cârciumă sătească. Amuzamentul a vizat și actualele discuții despre reducerea cheltuielilor bugetare, un cârcotaș invocând necesitatea unui spor de panteră care să compenseze fricile celor care s-au simțit expuși unui asemenea pericol, ceea ce nu ar fi de mirare dacă ar fi să luăm în seamă inventivitatea instituțională în acordarea de diverse sporuri salariale din motive care au tot atât de multă legitimitate ca și presupusa apariție a panterei negre.
CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/10/prof-constantin-stoenescu-intre-coarnele-taurului-si-coada-pisicii/
Toate aceste întâmpinări glumețe sunt un simptom al unei capacități de reacție care permite nu doar restabilirea adevărului, ci și un soi de curățare a minții prin haz, un mod eficient de a ne despărți de tot felul de fake-uri și imposturi. Tot pentru amuzament și în scop terapeutic să ne reamintim de inspectorul Clouseau, faimosul personaj consacrat de Peter Sellers, și de aventurile în serie ale „Panterei Roz”. Dar să nu uităm că, așa cum a făcut-o și Pantera Roz în spațiul imaginarului, o asemenea știre capabilă să sucească minți se poate întoarce oricând sub alte forme și amăgiri. Amatorii de „cai verzi pe pereți” sunt gata oricând.
