Elena Lasconi își asumă eșecul politic și părăsește fruntea USR: „Nu renunț la luptă, doar schimb direcția”
După un an tensionat la conducerea Uniunii Salvați România, marcat de confruntări interne și un rezultat electoral sub așteptări, Elena Lasconi a anunțat luni că demisionează din funcția de președintă a partidului.
Decizia sa vine pe fondul unui moment de cotitură pentru USR, care pare să fi pierdut contactul cu electoratul său inițial și să nu fi reușit să capitalizeze valul de nemulțumire populară exprimat în ultimii ani.
„A venit momentul unei decizii grele. Demisionez din funcția de președinte USR. Așa consider că este corect, firesc și bine în acest moment”, a transmis Lasconi într-un mesaj public, vorbind despre responsabilitate, reflecție și nevoia de reconfigurare.
Demisia nu înseamnă însă o ieșire din viața publică. Din contră, Lasconi a reiterat angajamentul său față de lupta împotriva corupției și a sistemului politic „putred, corupt, care ne ține captivi de 35 de ani”.
„Poate am făcut și greșeli în acest parcurs, dar niciodată nu am abandonat buna-credință”, a mai spus ea, recunoscând presiunea unei lupte în care „resursele umane din partid s-au împuținat, iar idealurile au fost uneori sufocate de ambiții personale”.
O decizie așteptată sau un abandon?
Pentru unii, demisia este tardivă. Pentru alții, este un gest de onoare într-un moment în care USR pare debusolat și incapabil să ofere o alternativă clară. După ce a preluat partidul cu promisiunea unui nou început, Lasconi s-a trezit prinsă între așteptările membrilor fondatori, ale votanților tradiționali ai USR și realitatea unui electorat în schimbare, dezamăgit și tot mai radicalizat.
Lideri din interiorul partidului au sugerat că lipsa de coeziune și războaiele interne au făcut aproape imposibilă o reformă reală. Deși nu o spun direct, mulți văd în plecarea Elenei Lasconi începutul unui nou val de tranziții politice – poate chiar dispariția USR ca forță relevantă pe scena politică, dacă nu va reuși o reconfigurare profundă.
Rămâne în arenă
„Vă puteți baza pe mine că rămân la fel de determinată”, a transmis ea în final, promițând implicare activă, dar într-un alt rol. Rămâne de văzut dacă va încerca o reconstrucție civică, o mișcare politică nouă sau o reorientare spre activismul public.
Ce este clar: mesajul Elenei Lasconi este adresat și colegilor de generație politică – o generație care a eșuat să aducă schimbarea promisă. Dar și un avertisment că politica nu se poate reforma din vârf, ci cu o viziune coerentă și lideri dispuși să piardă funcții pentru a câștiga încredere.
