NATO îl „curtează” pe Trump pentru a asigura unitatea alianței
La recentul summit al NATO de la Haga, Alianța a depus eforturi considerabile pentru a-i câștiga încrederea și sprijinul președintelui american Donald Trump, reușind să evite, cel puțin temporar, un conflict transatlantic. Strategia, condusă de noul șef al NATO, Mark Rutte, a inclus complimente publice și adoptarea unor obiective ambițioase de cheltuieli militare, în speranța de a menține SUA angajate în cadrul alianței.
Summitul a culminat cu două rezultate majore: un angajament ferm al aliaților de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, un obiectiv mult mai ambițios decât ținta actuală de 2%, și o reafirmare din partea Statelor Unite a angajamentului față de Articolul 5 al Tratatului NATO, pactul de apărare reciprocă. Această evoluție reprezintă un contrast puternic față de tensiunile din lunile precedente, când se punea sub semnul întrebării însăși existența alianței în forma sa actuală.
Strategia de „șarm” a NATO și reacția lui Trump
Strategia NATO a fost una directă. Mark Rutte i-a trimis un mesaj public lui Trump, lăudându-i viziunea și folosind chiar stilul său distinctiv de comunicare, cu majuscule. „Europa va plăti într-un MARE fel, așa cum ar și trebui, și va fi victoria ta”, i-a transmis Rutte președintelui american. Această abordare a fost susținută și de alte gesturi, precum cazarea lui Trump în palatul regal olandez și complimentele venite din partea altor lideri, inclusiv președintele lituanian, care a sugerat adoptarea sloganului „Make NATO Great Again”.
La rândul său, retorica anterioară a lui Trump, care amenința cu retragerea din NATO, a fost înlocuită cu declarații pozitive. El a lăudat dedicarea aliaților și a reafirmat sprijinul SUA, criticând doar Spania pentru neîndeplinirea obiectivului de cheltuieli.
Subiectele dificile, amânate
Pentru a evita confruntările cu Trump, summitul a evitat în mare măsură subiecte controversate, dar vitale pentru securitatea Europei. Declarația finală a fost mult mai scurtă și a omis referiri explicite la războiul din Ucraina sau la viitoarea aderare a acesteia la NATO. Această abordare, menită să nu-l irite pe Trump, a atras critici din partea unor diplomați, care consideră că NATO a ratat o ocazie de a trimite un mesaj ferm Rusiei.
O povară financiară nerealistă pentru aliații europeni
Una dintre cele mai mari provocări pe termen lung rezultate din acest summit este noul obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare. Experții economici, precum Guntram Wolff de la think tank-ul Bruegel, consideră această țintă nerealistă pentru majoritatea țărilor europene. Atingerea acestui prag ar necesita majorări fiscale substanțiale sau reduceri drastice ale cheltuielilor sociale, afectând domenii precum pensiile și serviciile sociale, punând astfel presiune pe populație și riscând să alimenteze populismul.
Țări precum Spania și Slovacia și-au exprimat deja îngrijorarea că un astfel de obiectiv este „incompatibil cu statul social”. Expertul Nick Witney de la Consiliul European pentru Relații Externe avertizează că o creștere abruptă a cheltuielilor militare ar putea lăsa generațiile viitoare cu datorii uriașe.
Cu toate acestea, țările cele mai apropiate de Rusia, precum Polonia, Finlanda și statele baltice, par mai dispuse să facă sacrificii financiare pentru securitate. Pe termen scurt, analiștii anticipează că statele vor apela la „artificii contabile” și vor reorienta cheltuieli existente pentru a se apropia de noua țintă.
În timp ce strategia de la Haga a reușit să asigure, momentan, angajamentul SUA față de NATO, succesul pe termen lung depinde de capacitatea Europei de a-și asuma o responsabilitate militară sporită și de a vedea dacă angajamentul lui Trump se va reflecta în revizuirea posturii militare americane în Europa.
