PROF. CONSTANTIN STOENESCU: Promisiunea dez-privilegierii

În afârșit, după o îndelungată concepțiune care s-a petrecut în imaculatele cabinete de partid în care icnelile facerii s-au amestecat printre șoapte intrigante și suspine anchilozate, avem prim ministrul pe care ni-l doream toți aceia care încă mai credem că este cu putință să trăim într-o țară guvernată de rațiune, oricât de dureroase vor fi deciziile care vor urma.
Dar nu este oare cea mai rezonabilă soluție, pentru a evita colapsul, să tai răul de la rădăcină pentru a opri proliferarea lui în întregul organism social? Întrebarea este retorică de vreme ce răspunsul așteptat de la orice minte care judecă în cadrele raționalității nu poate fi decât unul afirmativ.
CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/17/prof-constantin-stoenescu-buffalo-bill-si-arta-simulacrului/
Am spus-o și o repet, este nevoie de măsuri ferme și exemplare care să dovedească faptul că tendințele actuale spre un stat parazitar, ineficient și incompetent, corupt și clientelar, sunt considerate ținte ale reformei instituționale. Am ajuns într-un dezechilibru macroeconomic periculos pentru că s-a guvernat prost, risipitor, fără criterii de competititivitate și competență.
Clasa politică ne-a adus în această stare și ea poartă responsabilitatea pentru toate aceste vulnerabilități pe care le resimțim peste tot, cu instituții slabe care nu sunt capabile să respecteconsta contractul social pe care îl au cu cetățenii. Instituțiile statului au fost populate la toate nivelele cu poziții inutile care doar consumă din buget fără a oferi ceva în schimb. „A tăia frunză la câini” sau „a freca menta” sunt atribuții pe care le regăsim în multe fișe de post.
CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/10/prof-constantin-stoenescu-intre-coarnele-taurului-si-coada-pisicii/
Dar mai mult decât atât, ceea ce sfidează nu doar rațiunea ci și cetățenii, acest stat ineficient și risipitor performează la capitolul acordării de privilegii chiar și acum, când se știe că suntem în corzi. Din păcate, deși de fiecare dată ni se promite reforma instituțională, întotdeauna ne-am învârtit în jurul cozii și am ajuns iarăși în punctul de plecare, poate chiar mai rău. Nici măcar apariția noilor tehnologii ale informației și comunicării nu a dus la fluidizarea instituțională în beneficiul cetățeanului.
Mecanismul actual prin care statul își acordă privilegii este unul care se bucură de patronaj politic, de la personaje de la vârf la așa-numiții „baroni locali”. Sistemul este unul feudal, cu suprapuneri și intersecții, astfel încât sunt posibile și situații în care vasalul vasalului să fi stăpânul stăpânului. Aceste privilegii au fost diversificate pe măsură ce a crescut complexitatea statului și le regăsim în prezent pe o listă extrem de lungă, de la consilieri de tot felul și directori de agenții guvernamentale la membri în consilii de administrație și consultanți care pretind că au expertiză. Toate aceste funcții și poziții sunt răsplătite cu sume considerabile, din ce în ce mai mari, iar unele persoane se regăsesc simultan pe mai multe poziții și încasează multiplu. Dsigur, statul și instituțiile sale au nevoie de experți pentru a funcționa, problema este însă că multe poziții sunt doar de decor și că avantajele obținute nu au nicio acoperire în merite.
CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/02/prof-constantin-stoenescu-surasul-placid-al-curtii-constitutionale/
Pe scurt, așa cum cred că ar spune și Ilie Bolojan, avem un coeficient mare de inutilitate în instuțiile statului la oricare dintre nivelurile de decizie și de execuție ale acestuia. Ei bine, prima luptă trebuie dată cu acest mecanism monstruos care , în cele din urmă, subminează însăși natura statului și îl transformă dintr-un partener al cetățenilor într-un parazit și adversar. Demontarea privilegiilor și eliminarea lor este misiunea pe care noul guvern condus de Bolojan trebuie să și-o asume cu sinceritate și robustețe, fără ezitări și ambiguități.
Suntem în situația în care avem nevoie de o reformă instituționmală care să pornească de sus în jos. Firește, statul și oamenii săi, clientalea pe care statul aservit o slijește, vor opune o rezistență feroce și vor folosi orice mijloace pentru a rezista. Dar lupta trebuie dusă și chiar merită ca acest război al statului cu el însuși să fie început. Sunt convins că societatea civilă va reacționa favorabil și va găsi mijloacele pentru a-i sprijini pe aceia care vor duce această luptă politică.
Bolojan a făcut deja promisiunea dez-privilegierii societății, așa că vorbele au fost spuse, mănușa a fost aruncată. Așteptăm faptele. Dacă se va lăsa însă prins între curtoaziile lingușitoare ale politicienilor care vor să transforme până și dez-privilegierea într-o oportunitate pentru noi privilegii și așteptările mogulilor castei politice de a rămâne tot ei la butoane, atunci riscul de a pedala în gol va deveni unul real, iar costurile dezechilibrelor se vor răsfrânge majoritar tot asupra cetățenilor. De fapt, dez-privilegierea, dacă va fi, va fi o bătălie politică.









