Republica Moldova între aspirațiile europene și presiunile Rusiei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a răspuns ferm cererilor recente ale Rusiei de a primi garanții scrise că Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu vor fi acceptate niciodată în NATO. Într-un interviu acordat Pro TV Chișinău, citat de NewsMaker.md, Sandu a subliniat că decizia privind aderarea la NATO aparține exclusiv cetățenilor moldoveni, în conformitate cu statutul de neutralitate al țării, consacrat în Constituție.
„În cazul Republicii Moldova, avem un articol în Constituţie care spune că Republica Moldova este o ţară neutră şi doar cetăţenii noştri pot să decidă. Nu este decizia lui Putin sau a altcuiva”, a declarat Maia Sandu. Ea a accentuat că dorința cetățenilor moldoveni de a decide propriul destin este suverană, indiferent de presiunile externe. Președinta a adăugat că Rusia nu pare să aibă un interes real în a opri războiul din Ucraina, iar problema nu este legată de subiectul NATO, ci de dorința Moscovei de a continua agresiunea.
Avertisment privind „pericolul real” al dislocării a 10.000 de soldați ruși în Transnistria
Pe de altă parte, Maia Sandu a confirmat scenariul „periculos” de dislocare a noi trupe ruse în regiunea transnistreană, estimare făcută anterior de premierul Dorin Recean. Potrivit președintei, Rusia ar putea trimite aproximativ 10.000 de militari în stânga Nistrului pentru a-și consolida prezența militară în regiune, însă acest scenariu ar putea deveni real doar în cazul în care un Parlament dominat de forțe pro-ruse ar fi instalat la Chișinău.
„Este un pericol real, în situaţia în care puterea de la Chişinău va fi controlată de Rusia. Sunt informaţii pe care le avem noi, dar cifra este periculoasă”, a declarat Maia Sandu în emisiunea „În profunzime”. Ea a avertizat că obiectivul Moscovei este acapararea puterii în Republica Moldova printr-o guvernare docilă, pro-rusă, miza fiind alegerile parlamentare din toamnă.
„Riscurile sunt mari pentru ţară, nu exagerez. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar suntem cu toţii oameni înţelepţi şi ar trebui să analizăm lucrurile şi să ne îngrijim să nu pierdem ceea ce avem”, a punctat Maia Sandu, subliniind gravitatea situației.
Întrebată despre o eventuală alegere a unui Parlament „ostil” în septembrie, președinta a declarat că își va exercita mandatul în limitele atribuțiilor constituționale, pentru a proteja cetățenii, recunoscând însă că puterile sale sunt limitate în fața competențelor legislative.
Afirmațiile premierului Dorin Recean privind intenția Federației Ruse de a desfășura 10.000 de soldați în Transnistria au fost calificate de ambasadorul rus desemnat în Republica Moldova, Oleg Ozerov, drept „fantezii electorale”, cerând dovezi. În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse, majoritatea fiind localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contingentului militar rus, o solicitare ignorată de Moscova, deși și-a asumat angajamente în acest sens pe scena internațională.
