Ce spun specialiștii despre obiceiul de a dormi cu televizorul pornit sau de a asculta mereu zgomot de fundal

Într-o lume tot mai agitată și plină de stimuli, tăcerea a devenit un lux pe care mulți nu și-l mai permit. Fie că este vorba despre dormitul cu televizorul pornit, ascultatul continuu de podcasturi sau muzică în timpul meselor, numeroase persoane simt nevoia să umple orice moment de liniște cu zgomot. Dar ce înseamnă acest comportament pentru mintea noastră? Și de ce tăcerea este atât de dificil de acceptat?
Psihiatrul francez Christophe André consideră tăcerea la fel de necesară precum lumina sau somnul. „Tăcerea este o altă fațetă indispensabilă a vieții noastre,” explică el. Totuși, pentru mulți, aceasta devine o sursă de anxietate și disconfort. Potrivit Mediafax, tăcerea scoate la suprafață gândurile și emoțiile interioare, pe care uneori le evităm.
Psihologul Sophie Lavault accentuează ideea că tăcerea oferă un spațiu de respiro, un moment în care ne putem reconecta cu noi înșine, într-o lume zgomotoasă și mereu activă. „Pentru persoanele agitate sau anxioase, tăcerea poate fi înfricoșătoare, pentru că în liniște mintea noastră rămâne liberă să se concentreze pe grijile și nesiguranțele interioare,” spune ea pentru tf1info. Astfel, oamenii ajung să prefere să țină mereu un sunet de fundal, pentru a distrage atenția minții de la gândurile neliniștitoare.
Psihoacusticianul Catherine Guastavino subliniază că tăcerea poate genera o senzație de vid sau presiune, fiind percepută ca o absență a vieții. „Este prea calm, prea tăcut, ceea ce în mod paradoxal poate fi perceput ca anormal,” explică ea.
De asemenea, pauzele din conversații provoacă adesea un disconfort similar. Acestea creează incertitudine și pot fi interpretate ca un semn de tensiune sau respingere. „O pauză poate genera întrebări despre gândurile interlocutorului. Dacă ne temem că nu suntem acceptați, tăcerea celuilalt poate fi percepută ca un refuz,” atrage atenția Sophie Lavault.
Doctorul în psihologie Joaquin Mateu Mollá vorbește despre „tăcerea socială” ca fiind un element adesea încărcat de semnificații. Ea poate indica un conflict nerezolvat sau emoții pe care interlocutorii nu doresc să le exprime, ceea ce creează o stare inconfortabilă.
Pentru cei care vor să înțeleagă mai bine relația cu tăcerea și impactul zgomotului constant asupra minții, recomandăm și articolul nostru dedicat Cum afectează zgomotul constant starea psihică.
În concluzie, evitarea tăcerii nu este doar un obicei ci o reacție la frica de singurătate interioară și la confruntarea cu propriile gânduri. Poate fi un semnal că mintea are nevoie de mai multă liniște, iar acceptarea tăcerii ar putea fi un pas important spre echilibru emoțional.
Pentru alte subiecte care te ajută să înțelegi mai bine psihicul uman, urmărește secțiunea noastră de Sănătate mintală și psihologie.









