Statul român cheltuiește anual 13,7 miliarde de lei pe sporuri și bonusuri, fără a include alte beneficii
Statul român alocă anual 164 de miliarde de lei pentru cheltuielile de personal din sectorul bugetar, din care o sumă considerabilă de 13,7 miliarde de lei este destinată exclusiv sporurilor, bonusurilor și primelor. Această cifră nu include însă alte beneficii semnificative precum plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente, a declarat vineri ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, în cadrul unei conferințe de presă.
Întrebat direct despre costurile cu sporurile și bonusurile, Boloș a răspuns ferm: „13,7 miliarde de lei”, precizând că această sumă este distinctă de alte tipuri de beneficii. „Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a detaliat ministrul.
Cu toate acestea, Marcel Boloș nu a putut oferi o cifră exactă pentru valoarea totală a cheltuielilor de personal care ar include și aceste beneficii suplimentare, menționând că sunt „multe tipuri” de drepturi care se adaugă salariilor și care compun totalul de 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal ale statului.
Ministrul consideră că o abordare generală a problemei sporurilor nu este eficientă, susținând că este necesară o analiză individuală pentru fiecare categorie de funcționari publici. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, a argumentat Boloș.
Amânarea Legii salarizării unice și impactul bugetar
Referitor la amânarea implementării Legii salarizării unice, în ciuda estimărilor că aceasta ar putea reduce cheltuielile bugetare cu un procent din PIB, ministrul a explicat că, pe termen scurt, o astfel de implementare ar genera inițial costuri mai mari, similar cu procesul de recalculare a pensiilor.
„Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus”, a detaliat Marcel Boloș.
El a concluzionat: „Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB.”
