Salarii uriașe în timp de criză: Membrii Consiliului de Administrație de la Aeroporturile Otopeni și Băneasa primesc 14.000 € pe lună
Într-o perioadă marcată de criză economică, deficit bugetar și tăieri de cheltuieli la nivelul administrației publice, una dintre companiile de stat a luat o decizie care ridică semne de întrebare.
Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB), care administrează cele două aeroporturi principale din capitală – Otopeni și Băneasa – a majorat indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație (CA) la o valoare ce depășește 14.000 de euro pe lună. Această creștere spectaculoasă are loc chiar în contextul în care autoritățile caută soluții pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a eficientiza cheltuielile publice.
Cine beneficiază de această majorare?
Decizia de majorare a fost adoptată pe 26 mai 2025, prin Hotărârea nr. 7/2025, în cadrul Adunării Generale a Acționarilor (AGA) CNAB. Acționarul majoritar al companiei, Ministerul Transporturilor, a aprobat, cu o majoritate de 80% din voturi, creșterea indemnizațiilor membrilor neexecutivi ai CA la 69.840 de lei brut pe lună (aproape 14.000 de euro). Aceasta reprezintă o creștere de 5,5 ori față de nivelul anterior, care era de aproximativ 12.650 de lei.
De această majorare vor beneficia membrii Consiliului de Administrație al CNAB, printre care se numără Eduard Bachide, Georgeta Bumbac, Cosmin Florin Mihălțan, Ileana Mirela Bîrchi, Constantin Gabriel Bunduc, Felix Corneliu Ardelean (demisionat între timp), dar și Cătălin Diaconu, care este reprezentantul Fondului Proprietatea. În ciuda crizei economice și a deficitului bugetar ce se află la un nivel de 9,3% din PIB, decizia a fost luată fără ezitare, cu scopul de a „remunera” membrii CA pentru activitatea lor.
Un semn de întrebare în condițiile crizei economice
Această creștere a indemnizațiilor a stârnit controverse, în special având în vedere contextul economic dificil cu care se confruntă România. Multe voci din societatea civilă și din politica românească consideră că astfel de măsuri nu sunt justificate în condițiile în care deficitul bugetar este într-o continuă creștere, iar măsurile de austeritate sunt pe cale de a fi aplicate.
În plus, această decizie a fost luată în contextul în care Guvernul încearcă să eficientizeze cheltuielile publice, iar unii experți atrag atenția asupra faptului că resursele financiare ale statului ar trebui să fie direcționate către domenii precum educația, sănătatea și infrastructura, și nu către creșterea salariilor în companiile de stat. Totodată, este important de menționat că fondurile pentru aceste indemnizații sunt prevăzute în Bugetul de Venituri și Cheltuieli aprobat al CNAB, ceea ce subliniază faptul că banii provin din surse publice.
Situația juridică a numirilor de la CNAB
Un alt subiect delicat este legat de numirile în Consiliul de Administrație. Conform legislației guvernanței corporative, maximum doi funcționari publici pot face parte din consiliul de administrație al unei companii de stat. Cu toate acestea, cinci dintre cei șase membri ai CA de la CNAB sunt funcționari publici, ceea ce a stârnit un litigiu în instanță. Fondul Proprietatea, acționarul minoritar al companiei, a atacat în instanță numirile făcute, considerându-le ilegale. În februarie 2025, Tribunalul Ilfov a suspendat unele dintre aceste numiri, dar ulterior, Curtea de Apel București a invalidat suspendarea, iar membrii au rămas în funcție.
Această situație juridică a adăugat un strat suplimentar de complexitate și controversă deciziei privind majorarea indemnizațiilor. În pofida acestor dispute legale, majorarea veniturilor membrilor CA a fost aprobată, iar criticii consideră că astfel de măsuri sunt un semn de nepotism și de administrare deficitară a companiilor de stat.
Concluzie: Cât de corectă este majorarea salariilor în această perioadă?
În concluzie, majorarea indemnizațiilor pentru membrii Consiliului de Administrație de la Aeroporturile Otopeni și Băneasa ridică întrebări legitime despre transparența și corectitudinea gestionării banilor publici. În timp ce autoritățile vorbesc despre măsuri de austeritate și eficientizarea cheltuielilor publice, astfel de decizii pot crea impresia că interesul public este ignorat în favoarea unor beneficii personale mari. Rămâne de văzut cum va evolua situația în contextul unei crize economice prelungite și ce măsuri vor lua autoritățile pentru a asigura o gestionare responsabilă a resurselor financiare.
Pentru mai multe detalii despre această situație, te invităm să citești și pe Monitorul Zilei.
