869 milioane de euro din PNRR, suspendați de UE
Comisia Europeană suspendă 869 milioane de euro din PNRR pentru România, din cauza jaloanelor neîndeplinite; Noi riscuri pentru reforma fiscală
Comisia Europeană a aprobat miercuri plata a 1,27 miliarde de euro către România, parte din cererea de plată numărul 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, 869 de milioane de euro au fost suspendați din cauza neîndeplinirii a trei jaloane cruciale, a anunțat vineri Marcel Boloș, ministrul Proiectelor Europene. Suma suspendată riscă să fie pierdută definitiv dacă jaloanele nu vor fi îndeplinite până la termenul limită de 28 noiembrie 2025.
Cererea de plată nr. 3 a inclus 37 de reforme și 17 investiții în domenii vitale precum tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea, pensiile, mediul de afaceri, sănătatea, educația și gestionarea deșeurilor. Jaloanele neîndeplinite se numără printre cele mai importante și cu o valoare financiară semnificativă.
Motivele suspendării: Numiri netransparente și pensii speciale
Banii au fost suspendați din cauza modului netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la conducerea companiilor energetice de stat și a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), precum și din cauza pensiilor speciale.
Un jalon esențial vizează numirea conducerii AMEPIP, super-agenția companiilor de stat, pentru care au fost suspendate 330 de milioane de euro. Două tentative anterioare de numire a președintelui și a vicepreședinților au eșuat, iar o nouă procedură este în derulare la Secretariatul General al Guvernului, cu o comisie de selecție așteptată până pe 11 iunie.
Un alt jalon se referă la numirea administratorilor în companiile din subordinea Ministerului Energiei, situație ce a dus la suspendarea a 227 de milioane de euro. Deși procedurile au fost reluate pentru opt companii (Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR), după revocarea a 43 de administratori numiți fără respectarea regulilor de transparență, ministrul Boloș a menționat că Ministerul Energiei nu a reluat procedurile la alte companii precum SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.
Al treilea jalon neîndeplinit, cu o sumă suspendată de 231 de milioane de euro, este legat de pensiile speciale. Legea privind componenta de echitate pentru magistrați este în dezbateri în Senat și prevede creșterea progresivă a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045. Cu toate acestea, baza de calcul pentru pensiile speciale a rămas la 85% din veniturile nete, conform declarațiilor ministrului Boloș.
România riscă penalități consistente la cererea de plată nr. 4 fără reforma fiscală
Guvernul negociază în prezent cu Comisia Europeană cererea de plată numărul 4, restructurată, ceea ce va duce la creșterea numărului de jaloane de la 46 la 95 și a valorii cererii de la 2,68 miliarde de euro la 5,7 miliarde de euro, „dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus”, a precizat Boloș.
Această nouă cerere de plată include reforme majore, precum reforma fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei cu legislația secundară aferentă, legile justiției (deja aprobate), codul urbanismului, codul silvic, reorganizarea Romsilva și strategiile pentru hidrogen și biodiversitate.
Întrebat despre consecințele în cazul în care România nu va avea reforma fiscală gata până în luna iulie, când ar trebui trimisă cererea de plată numărul 4, ministrul Marcel Boloș a avertizat că „riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru țara noastră”, estimată la minimum 660 de milioane de euro.
