Danemarca pregătește reguli noi în școli: Profesorii ar putea imobiliza elevii care perturbă orele

Profesorii din Danemarca ar putea primi competențe extinse pentru a interveni fizic în cazul elevilor care perturbă grav desfășurarea cursurilor. Reforma, propusă de guvern și programată să intre în vigoare din august 2027, permite inclusiv imobilizarea temporară a elevilor și îndepărtarea lor din sala de clasă împotriva voinței acestora. Proiectul a declanșat însă o controversă amplă, în special din cauza unei prevederi care face referire la transferarea temporară a responsabilității pentru îngrijirea copiilor de la părinți către personalul școlii.
CITEȘTE ȘI: România, între crize și păcălicii istoriei: politica unui perpetuu joc de interese
Inițiativa este criticată de partide de opoziție, specialiști în drept și organizații pentru protecția drepturilor copiilor. Dezbaterea vizează atât limitele autorității profesorilor, cât și modul în care trebuie delimitate responsabilitățile școlii și ale familiei.
În ce situații vor putea profesorii să folosească forța fizică
Potrivit publicației The Copenhagen Post, legislația daneză interzice pedeapsa corporală în școli încă din 1967. În prezent, intervenția fizică este permisă doar în situații în care elevul reprezintă un pericol pentru propria persoană, pentru ceilalți sau pentru bunurile instituției.
Proiectul guvernamental extinde aceste posibilități. Cadrele didactice ar putea interveni și atunci când un elev hărțuiește sau insultă alți copii ori perturbă în mod semnificativ desfășurarea lecțiilor.
Concret, profesorii ar putea să țină un elev pe loc, să îl imobilizeze temporar sau să îl conducă într-o altă încăpere împotriva voinței sale, dacă acesta refuză să respecte indicațiile și împiedică desfășurarea activităților școlare.
Un exemplu prezentat în cadrul reformei este cel al unui elev care aruncă mâncare în timpul unei ore de educație tehnologică, continuă comportamentul în pofida avertismentelor și refuză să părăsească sala de clasă la solicitarea profesorului.
Noile prevederi nu autorizează lovirea elevilor. Pedeapsa corporală rămâne interzisă, iar orice intervenție trebuie să fie excepțională și proporțională cu situația. Școala va avea, de asemenea, obligația de a informa imediat părinții și consiliul municipal despre incident.
Profesorii invocă dificultățile tot mai mari din sălile de clasă
Extinderea atribuțiilor cadrelor didactice vine după mai mulți ani în care sindicatul profesorilor din Danemarca, Danmarks Lærerforening, a solicitat instrumente suplimentare pentru gestionarea incidentelor din școli.
Reprezentanții organizației susțin că profesorii întâmpină dificultăți tot mai mari în situațiile în care elevii refuză să respecte indicațiile, perturbă orele sau nu părăsesc sala de clasă atunci când li se cere.
Președintele sindicatului, Gordon Ørskov Madsen, a atras atenția asupra temerilor cadrelor didactice privind eventualele consecințe juridice sau disciplinare ale unei intervenții fizice. Potrivit acestuia, unul din trei profesori a evitat, în ultimul an, să folosească un contact fizic pe care îl considera necesar pentru restabilirea ordinii.
Datele Ministerului Educației indică, la rândul lor, amploarea fenomenului. Un sondaj publicat la 1 octombrie arată că violența fizică între elevi a fost raportată cel puțin o dată în ultimul an în 55% dintre clase. În 36% dintre acestea, incidentele s-au produs cel puțin o dată pe lună.
Sindicatul susține reforma și consideră că noile competențe ar putea oferi profesorilor mai multă siguranță în gestionarea situațiilor tensionate.
Prevederea care a provocat disputa: responsabilitatea părinților
Cea mai controversată parte a proiectului nu se referă însă la intervențiile fizice, ci la o formulare privind responsabilitatea pentru îngrijirea elevilor pe durata programului școlar.
Textul legislativ prevede că „responsabilitatea pentru exercitarea obligației de îngrijire a elevului este transferată de la titularul autorității părintești către personalul școlii pe durata programului școlar”.
Formularea a provocat reacții puternice în rândul opoziției. Criticii se tem că expresia ar putea genera confuzii juridice și ar putea modifica, cel puțin în interpretarea sa literală, raportul dintre responsabilitatea părinților și atribuțiile personalului școlar.
Anni Matthiesen, responsabilă de domeniul educației în cadrul partidului liberal Venstre, a respins ideea transferării responsabilității parentale către sectorul public. Ea a susținut că statul nu trebuie să preia rolul părinților în creșterea și îngrijirea copiilor.
O poziție asemănătoare a exprimat Leila Stockmarr, reprezentantă a Alianței Roșii-Verzi (Enhedslisten), care a subliniat că părinții își încredințează copiii școlii pentru desfășurarea cursurilor, fără să renunțe la responsabilitatea parentală.
Formațiunea sa intenționează să propună în Parlamentul danez, Folketing, modificarea acestei prevederi.
Lars Boje Matthiesen, politician care a ridicat problema în timpul primei dezbateri parlamentare, a descris formularea drept o afectare gravă a drepturilor și responsabilităților părinților față de copii.
Specialiștii în drept avertizează asupra unor consecințe neclare
Mai mulți experți juridici au criticat limbajul folosit în proiect și au atras atenția asupra unor posibile situații problematice.
Eva Naur, conferențiar universitar la Universitatea Aarhus, a oferit exemplul unui copil care se îmbolnăvește în timpul cursurilor. Într-o interpretare strictă a textului, părinții ar putea susține că școala a preluat responsabilitatea pentru îngrijirea elevului și ar putea refuza să îl preia.
Nicolaj Sivan Holst, profesor la aceeași universitate, a observat că formularea utilizată în proiect apare și în legislația privind copiii plasați în sistemul de protecție specială. În opinia sa, situațiile respective nu pot fi comparate cu participarea obișnuită a unui elev la cursuri.
Expertul consideră că autoritățile pot stabili competențe clare pentru intervențiile profesorilor fără să introducă o prevedere care sugerează transferarea responsabilității parentale către instituția de învățământ.
Ministrul Educației respinge acuzațiile
Ministrul danez al Educației și Copiilor, Magnus Heunicke, membru al social-democraților, a respins criticile și a afirmat că guvernul nu urmărește să transfere responsabilitatea părinților către școli.
Oficialul a susținut că proiectul nu acordă instituțiilor de învățământ o responsabilitate nelimitată pentru îngrijirea copiilor și că interpretările contestatarilor nu reflectă intenția autorităților.
Publicația daneză Information i-a solicitat ministrului să explice de ce proiectul păstrează explicit termenul „transferată”, dacă guvernul nu intenționează să schimbe responsabilitatea parentală. Ministerul nu a oferit răspunsuri la întrebările formulate de jurnaliști.
Peste 500 de experți și organizații s-au opus reformei
Controversa a depășit granițele dezbaterii parlamentare. Peste 500 de experți și organizații neguvernamentale au semnat anterior un articol prin care și-au exprimat opoziția față de modificările propuse.
Disputa scoate în evidență două preocupări majore ale sistemului educațional danez: necesitatea de a proteja elevii și profesorii în fața violenței și a comportamentelor perturbatoare, respectiv riscul ca extinderea autorității personalului școlar să afecteze drepturile copiilor.
Reforma, programată pentru august 2027, deschide astfel o dezbatere mai amplă despre limitele intervenției fizice în educație și despre echilibrul dintre autoritatea școlii și responsabilitatea familiei.









