România, vizată de Comisia Europeană din cauza regulilor fiscale

Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României și a altor șase state membre, acuzând existența unor reguli fiscale care dezavantajează fondurile de pensii și societățile de asigurări de viață din alte țări europene. Autoritățile de la București au la dispoziție două luni pentru a răspunde solicitărilor Bruxellesului.
România trebuie să clarifice și să remedieze o serie de prevederi fiscale considerate discriminatorii de Comisia Europeană, în special cele care vizează impozitarea veniturilor din investiții și deductibilitatea rezervelor tehnice constituite de fondurile de pensii și companiile de asigurări de viață.
Executivul comunitar a transmis scrisori de punere în întârziere către Germania, Spania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și România, considerând că legislațiile acestor state oferă avantaje fiscale instituțiilor financiare înregistrate pe plan național, în detrimentul celor provenite din alte state membre ale Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European.
Potrivit Comisiei, fondurile de pensii și asigurătorii de viață locali beneficiază de scutiri de impozit pentru anumite venituri din investiții, în timp ce instituțiile similare din alte țări europene sunt obligate să plătească impozite pentru veniturile obținute pe teritoriul statelor respective.
O altă diferență semnalată privește rezervele tehnice, adică sumele pe care instituțiile financiare le constituie pentru a-și putea îndeplini obligațiile viitoare față de pensionari și clienți. În timp ce entitățile naționale pot deduce aceste rezerve din veniturile impozabile, instituțiile străine nu beneficiază de același tratament fiscal.
Bruxellesul invocă libera circulație a capitalurilor
Comisia Europeană consideră că diferențele de impozitare afectează concurența și limitează investițiile transfrontaliere în cadrul pieței unice europene.
Instituțiile financiare din alte state membre ajung astfel să fie dezavantajate atunci când investesc în țările vizate, situație care poate descuraja finanțarea companiilor și participarea la proiecte economice din alte state europene.
În opinia executivului comunitar, eliminarea acestor bariere este necesară pentru dezvoltarea piețelor de capital, creșterea competitivității economiei europene și consolidarea sustenabilității sistemelor de pensii.
Procedurile de infringement vizează respectarea articolului 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, referitor la libera circulație a capitalurilor, precum și a articolului 40 din Acordul privind Spațiul Economic European.
Ce riscă România dacă nu modifică legislația
România și celelalte șase state membre notificate au la dispoziție două luni pentru a transmite un răspuns Comisiei Europene și pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii problemelor identificate.
Dacă explicațiile furnizate nu vor fi considerate satisfăcătoare sau legislația nu va fi corectată, Comisia poate trece la următoarea etapă a procedurii, prin emiterea unui aviz motivat.
În cazul în care neconformitățile persistă, dosarul poate ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care poate decide asupra încălcării obligațiilor asumate prin tratatele europene.
Demersul Bruxellesului face parte din strategia de eliminare a obstacolelor de pe piața unică și de dezvoltare a Uniunii Economiilor și Investițiilor, cu accent pe mobilizarea capitalului privat, dezvoltarea sectorului financiar și consolidarea sistemelor europene de pensii.
Surse:









