Aproape 6.000 de profesori au părăsit școlile după măsurile de austeritate din educație

Datele Institutului Național de Statistică arată că 5.937 de cadre didactice au ieșit din sistemul de învățământ în primul an de aplicare a măsurilor promovate de Guvernul Bolojan. În același timp, Ministerul Educației a raportat desființarea a 14.048 de posturi, majoritatea încadrate la plata cu ora. Diferența dintre cele două situații ridică întrebări privind impactul real al reformei asupra școlilor și calității actului educațional, potrivit unei analize publicate de Jurnalul.

Aproape 6.000 de cadre didactice au ieșit din sistem

Federațiile sindicale din învățământ au solicitat noului Guvern anularea măsurilor de austeritate adoptate în ultimii doi ani. Printre principalele revendicări se află revenirea la norma didactică anterioară, de 18 ore pe săptămână, după majorarea acesteia la 20 de ore.

Potrivit datelor INS citate de Jurnalul, în școlile gimnaziale au fost înregistrați cu 2.750 de profesori mai puțin, iar în licee reducerea a fost de 3.187 de cadre didactice. În total, 5.937 de profesori au părăsit sistemul.

Ministerul Educației a raportat, în schimb, desființarea a 14.048 de posturi, dintre care 13.550 erau remunerate în regim de plată cu ora. Pe baza acestor cifre, instituția a susținut că sistemul a înregistrat o creștere cu 2.211 a numărului de profesori titulari și o reducere a dependenței de suplinitori, inclusiv de personalul necalificat.

Profesori obligați să preia ore în afara specializării

Sindicatele atrag atenția că majorarea normei didactice a obligat numeroși profesori să-și completeze programul în alte unități de învățământ. Unii au fost nevoiți să facă naveta între școli aflate la zeci de kilometri distanță, în timp ce alții nu au mai găsit suficiente ore pentru a-și păstra locul de muncă.

În anumite situații, orele au fost redistribuite către profesori titulari care aveau și o a doua specializare. Astfel, un profesor de Matematică putea prelua ore de Fizică, iar unul de Biologie putea preda și Chimie. Au existat însă și cazuri în care cadre didactice au primit ore pentru discipline în afara pregătirii lor de specialitate, pentru ca școlile să poată acoperi necesarul de predare.

Această reorganizare nu a fost însoțită, potrivit articolului citat, de o evaluare sistematică a efectelor asupra calității educației. Prin urmare, nu există o imagine completă asupra modului în care schimbarea personalului a influențat pregătirea elevilor.

Suplinitorii au pierdut ore, iar unii titulari și-au pierdut posturile

Un exemplu prezentat de Jurnalul este cel al unui profesor de Limba Engleză care lucra ca suplinitor în trei școli. După modificarea normei, conducerea unui liceu a preferat să transfere orele acestuia unui profesor titular, pentru a păstra postul ocupat de titular. Suplinitorul a pierdut astfel orele și din celelalte unități de învățământ și a fost nevoit să părăsească sistemul.

Din corelarea datelor Ministerului Educației cu cele ale INS rezultă că au fost desființate 3.092 de posturi ocupate de suplinitori, în timp ce aproape 6.000 de profesori au ieșit din sistem. Diferența sugerează că printre cei plecați s-au numărat și titulari, însă nu este clar câți s-au pensionat și câți și-au pierdut posturile în urma reorganizării școlare.

Reducerea numărului de clase afectează elevii din comunitățile vulnerabile

O altă consecință a măsurilor a fost reducerea numărului de clase, după creșterea efectivelor de elevi și reorganizarea rețelei școlare. Potrivit analizei, efectele sunt resimțite mai ales în liceele cu profil mixt, teoretic și tehnologic, care ofereau oportunități de școlarizare adolescenților din mediul rural și din orașele mici.

Reducerea claselor tehnologice poate limita accesul la educație al tinerilor aflați în situații sociale dificile și poate amplifica riscul abandonului școlar. În lipsa unor alternative, o parte dintre aceștia ar putea ajunge mai devreme pe piața muncii, fără o calificare adecvată.

Articolul atrage atenția că efectele acestor decizii nu se limitează la anul școlar în curs. Diminuarea accesului la educație poate genera consecințe sociale și economice pe termen lung, inclusiv presiuni suplimentare asupra programelor de sprijin social.

Noul Guvern promite reluarea dialogului cu sindicatele

Federațiile sindicale au reluat solicitarea de anulare a măsurilor de austeritate la întâlnirea din această săptămână cu premierul Luca Niculescu. Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul, șeful Guvernului a promis că va analiza revendicările sindicatelor.

Executivul a relansat dialogul social, iar discuțiile privind noua lege a salarizării ar urma să înceapă în luna decembrie. Între timp, rămân de clarificat amploarea plecărilor din sistem, efectele reorganizării asupra personalului didactic și impactul modificărilor asupra elevilor, în special în comunitățile cu acces limitat la alternative educaționale.