Administrația condusă de Dominic Fritz se confruntă cu mai multe decizii judiciare nefavorabile în domeniul urbanismului. Două situații se află în centrul atenției: tentativa Primăriei Timișoara de a înregistra o suprafață mai mare pentru strada Barbu Iscovescu, care includea și terenul ocupat anterior de terasa restaurantului Dinar, precum și anularea definitivă a Planului Urbanistic General al municipiului. Cazurile și motivările instanțelor au fost prezentate într-o investigație publicată de Jurnalul.

CITEȘTE ȘI: Este o prostie să lupți cu evidența

Demolarea terasei Dinar, contestată în instanță

Demolarea terasei restaurantului Dinar, din Complexul Studențesc, a fost una dintre acțiunile promovate de administrația Fritz. Decizia fusese emisă în 2023, însă demolarea a fost pusă în aplicare în septembrie 2025. Reprezentanții firmei care administra restaurantul au reclamat că nu au fost informați în prealabil despre începerea lucrărilor și că nu au avut posibilitatea de a utiliza căile legale pentru contestarea operațiunii. Aceștia au susținut, de asemenea, că terenul aparținea statului român, nu municipalității.

Ulterior, Land Real SRL a solicitat suspendarea efectelor dispoziției de demolare. Tribunalul Timiș a admis cererea, iar Curtea de Apel Timișoara a menținut definitiv soluția în martie 2026. În motivare, instanța a reținut că documentele analizate nu individualizau în mod clar construcțiile vizate de dispoziția contestată.

Strada Barbu Iscovescu, cu 827 de metri pătrați în plus în documentația Primăriei

Un alt episod privește înregistrarea cadastrală a 19 terenuri aferente unor străzi, printr-un proiect de hotărâre de consiliu local. Printre acestea se afla și strada Barbu Iscovescu. Potrivit informațiilor prezentate de publicația citată, cartea funciară nr. 449649 indica o suprafață de 3.540 de metri pătrați, terenul fiind proprietatea statului român. În urma măsurătorilor comandate de Primărie, suprafața propusă pentru înregistrare a ajuns la 4.367 de metri pătrați, cu 827 de metri pătrați în plus, incluzând și terenul pe care fusese amplasată terasa restaurantului Dinar.

La 16 iunie 2026, Consiliul Local a aprobat hotărârea privind înregistrarea terenului, iar la 24 iunie a fost deschisă o nouă carte funciară. Situația a fost contestată de reprezentanții restaurantului, iar la 7 octombrie 2026 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș a anulat documentul. Potrivit constatărilor prezentate în articol, suprafața nouă depășea cu mai mult de 15% suprafața inițială, iar documentația se suprapunea peste un teren aflat în proprietatea statului român și administrat de Uzinele Textile Timișoara.

Astfel, înregistrarea cadastrală contestată a fost anulată, revenindu-se la situația anterioară. În plus, Tribunalul Timiș a anulat în primă instanță și dispoziția de demolare semnată de Dominic Fritz, hotărârea putând fi atacată cu recurs.

PUG-ul Timișoarei, anulat definitiv de Curtea de Apel

O altă decizie importantă privește Planul Urbanistic General al municipiului, aprobat în octombrie 2023. Curtea de Apel Timișoara a confirmat definitiv hotărârea Tribunalului Timiș de anulare a actului administrativ prin care fusese aprobat noul PUG și a regulamentului său de aplicare. Acțiunea în instanță fusese introdusă de Bega Invest SA, companie controlată de oamenii de afaceri Emil și Marius Cristescu.

Printre motivele reținute de instanța de fond s-au numărat nerespectarea obligației de consultare publică efectivă, utilizarea unor studii de fundamentare vechi de aproximativ 12 ani și folosirea unor planuri topografice care nu reflectau situația urbanistică actuală a orașului.

Tribunalul a apreciat că întâlnirile de consultare organizate în 2013 nu puteau substitui o consultare reală în procesul de elaborare a PUG-ului din 2023. În privința studiilor de fundamentare, instanța a observat că între momentul elaborării și cel al aprobării documentației interveniseră schimbări economice, sociale și urbanistice importante, iar anumite studii considerate necesare de reglementările ulterioare nu fuseseră realizate.

Lipsa avizului Comisiei de circulație, un motiv decisiv

Un alt aspect reținut de Tribunalul Timiș a fost lipsa avizului obligatoriu al Comisiei de circulație și siguranță rutieră. Primăria susținuse că avizul Poliției Rutiere și consultările interne cu structurile tehnice puteau acoperi această cerință. Instanța a respins interpretarea și a stabilit că avizul comisiei era obligatoriu pentru legalitatea procedurii de adoptare a hotărârii de consiliu local.

Tribunalul a considerat că lipsa acestui aviz afecta legalitatea întregii reglementări, motiv pentru care anularea nu putea fi limitată la anumite prevederi ale PUG-ului. Curtea de Apel Timișoara a respins recursul Primăriei, menținând soluția de anulare.

Cele două situații readuc în discuție modul în care administrația locală a gestionat documentațiile cadastrale, consultarea publică și procedurile de avizare în materie de urbanism. Dincolo de disputele politice, hotărârile instanțelor impun clarificări administrative și juridice, cu efecte asupra reglementărilor urbanistice și a proiectelor de dezvoltare ale municipiului.