Criza profesorilor se adâncește: peste 6.300 de cadre didactice predau discipline pentru care nu sunt specializate
Noul an școlar începe cu o problemă tot mai greu de ignorat în învățământul preuniversitar: numărul cadrelor didactice care ajung la catedră fără specializare pentru materiile predate a trecut de 6.300. Datele prezentate de Jurnalul arată că fenomenul s-a accentuat în ultimii ani.
Situația este mai vizibilă în mediul rural, unde școlile întâmpină dificultăți tot mai mari în ocuparea posturilor. Lipsa transportului, distanțele mari dintre localități și necesitatea completării normelor la mai multe unități de învățământ îi determină pe unii profesori calificați să renunțe la anumite ore sau chiar la catedră.
Numărul suplinitorilor necalificați a crescut constant
Problema nu este una apărută peste noapte. Potrivit datelor prezentate în materialul citat, în anul școlar 2011-2012 existau aproximativ 2.850 de suplinitori necalificați. Numărul a crescut ulterior la peste 4.000, iar în ultimii ani a depășit pragul de 5.000.
Pentru începutul anului școlar 2026-2027, cifra indicată este de peste 6.300 de cadre didactice necalificate. Acestea ocupă ore rămase libere după plecarea unor profesori titulari sau după imposibilitatea unităților de învățământ de a găsi persoane cu pregătirea necesară.
În unele cazuri, profesorii care rămân în sistem trebuie să își completeze norma la mai multe școli. Atunci când unitățile de învățământ se află la distanțe considerabile una de alta, naveta devine o problemă majoră.
Școlile sunt nevoite să găsească soluții de compromis
Directorii unităților de învățământ au responsabilitatea de a asigura toate orele din orar înainte de începerea cursurilor. Atunci când nu există candidați cu specializarea necesară, una dintre soluții este repartizarea orelor către persoane care au o altă pregătire.
Astfel, un profesor calificat într-un anumit domeniu poate ajunge să preia și discipline pentru care nu are pregătirea universitară corespunzătoare. În alte situații sunt aduși suplinitori care nu dețin calificarea necesară pentru materia respectivă.
Problema este deosebit de sensibilă în cazul disciplinelor pentru care există deja un deficit important de personal, precum matematica, fizica sau chimia.
Sindicatele avertizează asupra efectelor măsurilor de austeritate
Organizațiile sindicale din Educație au avertizat în mod repetat că modificarea condițiilor de muncă poate accentua deficitul de personal. Printre măsurile contestate se află majorarea normei didactice, schimbările privind plata cu ora și modificarea condițiilor de constituire a claselor.
Potrivit informațiilor prezentate în materialul Jurnalul despre deficitul de profesori, aceste schimbări au fost indicate de reprezentanții sistemului drept factori care pot contribui la plecarea unor cadre didactice și la dificultățile de ocupare a posturilor.
O problemă aparte este reprezentată de profesorii care trebuie să se deplaseze între mai multe școli pentru a-și completa norma. În localitățile unde transportul public este limitat, această variantă poate deveni practic imposibilă.
Mediul rural resimte cel mai puternic lipsa profesorilor
Școlile din mediul rural sunt printre cele mai afectate de deficitul de personal. Distanțele dintre localități și numărul redus de mijloace de transport fac dificilă atragerea profesorilor calificați.
În aceste condiții, unele unități de învățământ sunt nevoite să apeleze la suplinitori pentru a putea acoperi orele din programa școlară. Soluția rezolvă problema imediată a orarului, însă ridică întrebări privind continuitatea și nivelul de pregătire necesar pentru anumite discipline.
În plus, plata cu ora reprezintă un alt punct sensibil. Reprezentanții angajaților din Educație susțin că tarifele mai mici pot reduce interesul profesorilor de a prelua ore suplimentare.
Ministerul Educației este solicitat să prezinte datele complete
În contextul creșterii numărului de cadre didactice necalificate, au fost solicitate informații oficiale privind situația pe județe și pe discipline.
Potrivit materialului publicat de Jurnalul, Ministerului Educației i-au fost cerute date privind numărul actual al cadrelor didactice necalificate, evoluția acestuia după intrarea în vigoare a noilor măsuri și disciplinele unde deficitul este cel mai mare.
O astfel de centralizare ar putea arăta exact unde sunt cele mai mari probleme și care sunt zonele în care școlile riscă să depindă tot mai mult de personal fără specializare în materia predată.
Universitățile se confruntă, la rândul lor, cu presiuni
Problemele legate de resursa umană nu se limitează la învățământul preuniversitar. În universități există, de asemenea, nemulțumiri privind plata cu ora, limitarea angajărilor și dificultățile de recrutare a personalului.
Spre deosebire de școli, universitățile nu pot rezolva problema prin folosirea unor persoane fără pregătire de specialitate în același mod. În consecință, plecarea profesorilor sau reducerea numărului de cadre disponibile poate pune presiune directă pe activitatea didactică.
Un semnal de alarmă pentru sistemul de educație
Creșterea numărului de profesori care predau discipline pentru care nu sunt specializați reprezintă un semnal important pentru întregul sistem educațional. În timp ce școlile trebuie să asigure desfășurarea cursurilor, deficitul de personal calificat limitează opțiunile directorilor.
Dacă această tendință va continua, problema nu va mai fi doar ocuparea tuturor orelor din orar, ci și găsirea unor soluții pentru păstrarea profesorilor cu experiență și atragerea unei noi generații de cadre didactice calificate.
Pentru moment, cifra de peste 6.300 de cadre didactice necalificate arată amploarea dificultăților cu care începe noul an școlar.
