Descoperire arheologică majoră la Ierusalim
Noi descoperiri arheologice făcute sub Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim aduc noi argumente în favoarea identificării tradiționale a locului în care Iisus Hristos ar fi fost răstignit și îngropat. Cercetătorii au identificat un peisaj funerar și agricol vechi de aproximativ 2.000 de ani, care prezintă elemente surprinzător de apropiate de descrierea din Evanghelia după Ioan.
Totuși, cercetătorii avertizează că descoperirile nu reprezintă o dovadă definitivă că mormântul identificat este cel al lui Iisus.
Săpături sub Biserica Sfântului Mormânt
Cercetările sunt conduse de arheologul italian Francesca Romana Stasolla, de la Universitatea „La Sapienza” din Roma, și au început în 2022, în cadrul lucrărilor de restaurare a pardoselii Bisericii Sfântului Mormânt.
Sub actuala biserică, arheologii au descoperit vestigiile unei cariere antice, ulterior abandonată și transformată într-o zonă cultivată. În apropiere au fost identificate morminte săpate în stâncă și indicii ale unei grădini.
„Am găsit indicii ale unui cimitir”, a declarat Francesca Romana Stasolla pentru Daily Mail, descriind ceea ce cercetătorii consideră un adevărat peisaj funerar.
O posibilă corespondență cu Evanghelia după Ioan
Descoperirea este importantă deoarece Evanghelia după Ioan descrie un mormânt aflat într-o grădină, în apropierea locului răstignirii.
Arheologii au identificat sub biserică terenuri cultivate și urme de vegetație, inclusiv indicii asociate cu măslini și viță-de-vie. Aceste elemente sugerează că, în perioada în care ar fi trăit Iisus, zona nu avea aspectul urban pe care îl are astăzi, ci era o regiune aflată la marginea Ierusalimului, cu o carieră abandonată, terenuri agricole și morminte.
Potrivit cercetătorilor, această configurație este compatibilă cu descrierea biblică a unui loc de înhumare aflat în apropierea unei grădini și în afara orașului antic.
Morminte săpate în stâncă
Un alt element important îl reprezintă mormintele tăiate direct în roca naturală, un tip de amenajare funerară cunoscut în Ierusalimul perioadei.
Cercetările arheologice indică faptul că zona de sub actuala biserică făcea parte inițial dintr-o carieră, care a fost ulterior reutilizată pentru agricultură și înmormântări. Această succesiune oferă un context istoric care se potrivește cu descrierile tradiționale ale locului în care ar fi fost depus trupul lui Iisus.
Ce s-a întâmplat în perioada împăratului Hadrian
Cercetătorii au identificat și transformările ulterioare ale zonei. În perioada romană, locul a fost modificat și acoperit de construcții, iar ulterior, în epoca lui Constantin, zona a fost redescoperită și monumentalizată ca loc creștin.
Potrivit tradiției istorice, împăratul Constantin a ordonat construirea unei biserici în secolul al IV-lea după identificarea locului cu Golgota și mormântul lui Hristos.
Săpăturile recente permit arheologilor să urmărească mai precis transformarea zonei de la carieră la teren agricol și apoi la spațiu funerar și loc de venerare creștină.
Au găsit sau nu mormântul lui Iisus?
Aici este diferența esențială dintre titlurile spectaculoase din presa internațională și concluzia arheologică.
Nu există în acest moment o dovadă directă care să identifice unul dintre morminte drept mormântul lui Iisus Hristos. Nu a fost descoperită o inscripție sau un artefact care să poarte numele lui Iisus și să demonstreze fără dubiu că aici a fost înhumat.
În schimb, cercetările arată că peisajul existent în secolul I corespundea unor detalii importante din Evanghelii: o carieră abandonată, terenuri cultivate, o zonă verde și morminte săpate în stâncă.
Prin urmare, descoperirea poate fi considerată un argument arheologic important pentru vechea tradiție creștină privind localizarea Sfântului Mormânt, dar nu o confirmare definitivă a identității mormântului.
O descoperire care schimbă imaginea Ierusalimului de acum 2.000 de ani
Francesca Romana Stasolla subliniază că valoarea cercetării depășește întrebarea dacă mormântul îi aparține sau nu lui Iisus.
Săpăturile oferă o imagine mult mai clară asupra Ierusalimului din primul secol, înainte ca zona să fie acoperită de construcțiile care există astăzi. Cercetătorii pot reconstitui modul în care o carieră a fost abandonată și apoi transformată într-un spațiu cultivat și funerar, înainte ca locul să devină unul dintre cele mai importante centre ale creștinătății.
Biserica Sfântului Mormânt rămâne, astfel, nu doar unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj creștin din lume, ci și un sit arheologic de o importanță excepțională pentru înțelegerea istoriei Ierusalimului.
Concluzia cercetătorilor este prudentă: nu există încă dovada că „a fost găsit mormântul lui Iisus”, însă noile descoperiri arată că locul tradițional al Sfântului Mormânt se potrivește remarcabil de bine cu peisajul descris în sursele creștine despre îngroparea lui Iisus.
