România încearcă din nou să atragă bani privați pentru marile investiții: Guvernul pune parteneriatele public-private în centrul strategiei

Guvernul României încearcă să relanseze un mecanism de finanțare care, deși este prevăzut de mai bine de un deceniu în legislație, nu a reușit până acum să producă rezultatele așteptate. Executivul a decis înființarea unui comitet interministerial dedicat proiectelor realizate prin parteneriate public-private, într-un moment în care România caută alternative de finanțare pentru investițiile strategice.

Noul organism, denumit CI3P, ar urma să coordoneze pregătirea, monitorizarea și prioritizarea proiectelor de parteneriat public-privat și să faciliteze atragerea capitalului privat în domenii în care fondurile publice și europene nu sunt suficiente.

Potrivit informațiilor publicate de Guvernul României, primele sectoare vizate sunt infrastructura de transport și infrastructura medicală.

Un nou mecanism pentru proiectele strategice

CI3P va avea un rol consultativ și va reuni reprezentanți ai mai multor ministere. Comitetul va fi condus de ministrul Finanțelor, iar funcția de vicepreședinte va reveni secretarului de stat care coordonează Unitatea de management al investițiilor publice din Ministerul Finanțelor.

În componența organismului vor intra miniștrii responsabili de Transporturi, Economie, Dezvoltare, Sănătate, Educație, Muncă, Mediu și Investiții și Proiecte Europene, alături de secretarul general al Guvernului.

Obiectivul este crearea unui mecanism prin care proiectele să fie analizate încă din etapa de pregătire și urmărite până la atribuirea contractelor și, ulterior, pe durata operării.

Comitetul ar urma să stabilească domeniile considerate prioritare, să monitorizeze proiectele aflate în diferite etape și să contribuie la dezvoltarea unui cadru mai predictibil pentru investitorii privați.

România caută alternative după încheierea PNRR

Relansarea PPP-urilor are loc într-un moment în care autoritățile trebuie să găsească noi surse pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

După perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, presiunea asupra bugetului public va rămâne ridicată, iar parteneriatele public-private sunt prezentate drept una dintre soluțiile prin care proiectele de anvergură ar putea beneficia de capital privat.

În acest model, statul și investitorul privat împart responsabilitățile, costurile și riscurile, în funcție de structura fiecărui contract.

Ministerul Finanțelor pregătește, în paralel, o platformă informatică destinată monitorizării proiectelor PPP și a riscurilor fiscale asociate acestora.

De ce au eșuat până acum proiectele PPP

Marea problemă a României nu a fost lipsa ideilor, ci dificultatea de a transforma proiectele anunțate în contracte funcționale.

Cadrul legislativ pentru parteneriatele public-private a fost introdus în urmă cu mai mulți ani și a fost modificat succesiv. Cu toate acestea, mecanismul nu a reușit să genereze proiectele de anvergură promise de guvernele succesive.

În 2024, legislația a fost din nou modificată prin Legea nr. 7/2024, autoritățile susținând că au fost eliminate anumite bariere și simplificate procedurile de pregătire a investițiilor.

În practică, însă, rezultatele au întârziat să apară.

Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Finanțelor, pregătirea unui proiect PPP poate dura, în medie, între 18 și 30 de luni. În acest interval sunt realizate analize economice, juridice și financiare, studii de prefezabilitate și fezabilitate și evaluări privind interesul potențialilor investitori.

Banca Mondială, BERD și IFC ar putea oferi asistență

Guvernul intenționează să utilizeze și expertiză internațională pentru pregătirea proiectelor.

Instituții precum Banca Mondială, BERD și International Finance Corporation ar putea oferi asistență tehnică pentru pregătirea investițiilor și pentru îmbunătățirea cadrului instituțional.

CI3P ar urma să se reunească cel puțin o dată pe trimestru și să prezinte Guvernului, la fiecare șase luni, rapoarte privind evoluția proiectelor.

Un element important va fi și evaluarea impactului bugetar și a riscurilor fiscale, inclusiv clasificarea proiectelor în interiorul sau în afara conturilor guvernamentale, conform regulilor statistice aplicabile.

Lista proiectelor promise este lungă

România are o istorie bogată în proiecte de infrastructură anunțate ca fiind realizabile prin parteneriate public-private, dar care nu au ajuns la finalizare.

De-a lungul anilor au fost discutate în acest sistem proiecte precum autostrada Comarnic-Brașov, dezvoltarea unor spitale, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești și alte investiții energetice.

În 2018, Guvernul a prezentat o nouă listă de proiecte PPP, cu o valoare estimată la aproximativ £17 miliarde, între care se aflau investiții în infrastructură, sănătate, transporturi și energie.

Multe dintre aceste proiecte nu au trecut însă de faza de planificare sau de intenție.

Istoria ultimilor ani arată astfel că adevărata provocare nu este doar identificarea unor proiecte care au nevoie de finanțare, ci construirea unui mecanism capabil să ofere investitorilor predictibilitate, să împartă corect riscurile și să permită încheierea efectivă a contractelor.

Modelul funcționează în alte țări

La nivel internațional, parteneriatele public-private sunt utilizate pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură, energie, transport și tehnologie.

Datele din raportul Băncii Mondiale privind participarea privată în infrastructură indică faptul că investițiile private globale în infrastructură au depășit în 2024 pragul de 100 de miliarde de dolari, ajungând la aproximativ 100,7 miliarde de dolari.

Sectorul energetic a atras cea mai mare parte a investițiilor, urmat de transporturi și tehnologia informației și comunicațiilor.

Creșterea investițiilor private arată că există capital disponibil pentru proiecte de infrastructură, însă investitorii caută proiecte bine pregătite, reguli stabile și mecanisme clare de împărțire a riscurilor.

Testul adevărat începe acum

Înființarea CI3P reprezintă o nouă încercare a statului român de a transforma parteneriatul public-privat într-un instrument real de finanțare.

Succesul acestei inițiative va depinde însă de capacitatea autorităților de a trece de la anunțuri la proiecte concrete. România are nevoie de investiții majore în autostrăzi, căi ferate, spitale și infrastructură energetică, iar presiunea asupra finanțelor publice face ca atragerea capitalului privat să devină tot mai importantă.

Rămâne de văzut dacă noul comitet interministerial va reuși să rupă seria proiectelor PPP anunțate și abandonate și să transforme, în sfârșit, parteneriatul public-privat într-o sursă funcțională pentru marile investiții ale României.