Titi Sultan: Anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024 pornind de la vicierea votului alegătorilor prin utilizarea tehnologiilor digitale si alegerile din mai 2025

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României în anul 2024, în baza declasificării de către CSAT în data de 4 decembrie 2024 a conținutului ,,Notelor de informare’’ primite de la SRI, SIE, MAI şi STS., fapt ce a determinat numeroase atitudini și controverse în cadrul juriștilor din România, atribuția instanței de jurisdicție constituțională de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și de a confirma rezultatele sufragiului fiind interpretată sub diverse forme.

În exercitarea acestei competențe,după declasificarea din data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștința publică, Curtea Constituțională a luat act de conținutul lor, constatând că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcăriale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acestora. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.

Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acțiuni hibride agresive.

1. Rolul Curții Constituționale în procedura alegerii PreședinteluiRomâniei

Spre deosebire de alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în cadrul procesului pentru alegerea Președintelui României joacă un rol deosebit de important Curtea Constituțională, care, în această materie, îndeplinește funcția de soluționare a contenciosului electoral, cu diversele sale fațete ce se relevăîn această perioadă, respectiv anterior și ulterior momentului votului.

Astfel, potrivit art.146 lit. f)  din Constituție, art.37 și art.38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, precum și art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, Curtea Constituțională veghează la respectarea în întreaga țară a procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.

Investitura unei persoane în calitatea de șef al statului sau validarea alegerii sale se face potrivit unor anumite proceduri, cu solemnitatea necesară unui asemenea act și după un anume protocol. Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională. În acest caz, Curtea nu face decât să constate îndeplinirea tuturor condițiilor prescrise de lege în desfășurarea activității de alegere a Președintelui. Ea este instanța de jurisdicție constituțională, ce veghează la respectarea procedurilor constituționale și la corecta lor interpretare și aplicare și, în final, confirmă rezultatele sufragiului conform art.146 lit. f) din Constituție.

1.1 Etapa anterioarăvotării propriu-zise

Curtea Constituțională poate fi chemată să intervină atât la momentul inițial, de debut al procesului electoral, și anume acela al înregistrării candidaților, cât și pe parcursul desfășurării campaniei electorale.

1.1.2  Astfel, Curtea Constituțională va soluționa eventualele contestații formulate împotriva deciziilor Biroului Electoral Central cu privire laînregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor la funcția de Președinte al României. Soluționarea acestora trebuie realizatăîntr-un termen scurt, de cel puțin două zile de la înregistrarea contestației.

Astfel, contestațiile privind înregistrarea sau refuzul înregistrării unei candidaturi la alegerile prezidențiale se fac în scris și pot fi introduse, potrivit dispozițiilor art.31 alin.1 din Legea nr.370/2004, republicată, de către candidați, partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice și electorale și de către orice alegător, în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art.29 alin. 2 din același act normativ, adică la 48 de ore de la depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central. Sesizarea trebuie să indice decizia contestată a Biroului Electoral Central. Curtea Constituțională va soluționa contestația în termen de 2 zile de la înregistrarea sa, pronunțând, cu votul majorității judecătorilor, o hotărâre definitivă, care se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publicăîn Monitorul Oficial al României, Partea I. Dezbaterile au loc fărăînștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

În cadrul acestei atribuții, Curtea verifică, pe baza sesizării și a celorlalte documente existente la dosar, dacă Decizia Biroului Electoral Central de înregistrare sau de refuz al înregistrării unei candidaturi pentru alegerile prezidențiale respectăcondițiile impuse de Legea fundamentalăși Legea nr.370/2004 privind alegerea Președintelui României, republicată.

1.1.3 Tot anterior votării, Curtea Constituțională este competentă să examineze și contestațiile cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electoralăîn condițiile legii, pe care le soluționeazăîn termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea lor.

În acest caz, Curtea verifică respectarea garanțiilor constituționale și legale referitoare la desfășurarea campaniei electorale de către entitățile responsabile de organizarea și mediatizarea campaniei electorale, cel mai des fiind vizate mijloacele de comunicare mass-media: presa, radio sau posturile de televiziune.

1.1.4 În considerarea faptului că art.146 lit. f) din Constituție conferă Curții Constituționale atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, Curtea a apreciat că este competentăsă verifice, la cerere,însăși constituționalitatea Legii nr.370/2004 în ceea ce privește procedura de alegere a PreședinteluiRomâniei.

În acest context, Curtea a arătat că o atare concluzie se desprinde din faptul că formularea generalăcuprinsăîn Constituție nu poate fi limitată numai la două situații punctuale descrise în art.38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv soluționarea contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală. Curtea a subliniat ca sintagma,,veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui”, cuprinsăîn art.146 lit. f) din Constituție, nu trebuie interpretată restrictiv, doar în sensul exercitării unui control de legalitate subsumat respectării Legii nr.370/2004,ci, având în vedere art.1 alin.5 din Constituție, teză referitoare la supremația Constituției, se impune coroborarea art.146 lit. f) din Constituție cu art.142 alin.1) din Constituție și art.1 alin.2) din Legea nr.47/1992, astfel încât atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României nu poate fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției. De aceea, competența instanței constituționale nu poate fi redusă numai la un control de legalitate propriu-zis, ci acesta se alăturăcontrolului de constituționalitate pe care numai Curtea Constituțională are competența de a-l exercita.

1.2 Etapa ulterioară votării propriu-zise

1.2.1 În cadrul celei de-a doua etape, ulterioară votării propriu-zise, Curtea Constituțională este chemată să soluționeze cererile de anulare a alegerilor. Potrivit dispozițiilor art.52 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cererea de anulare a alegerilor se poate face de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat în alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la încheierea votării, iar cererea trebuie motivatăși însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.

Prin posibilitatea pe care Curtea Constituțională o are de a anula alegerile se realizează de fapt un control jurisdicțional și democratic asupra alegerilor. Acest control are o dubla finalitate:

• urmărește verificarea legalitățiioperațiunilor electorale prin aplicarea principiului constituțional al legalității actelor și faptelor, în genere;
• urmărește identificarea acelor nereguli în măsură să conducă la schimbarea rezultatului alegerilor.

Pentru ca această dublă finalitate să poată fi atinsă, legea privind alegerea Președintelui României stabilește și anumite consecințe sau remedii juridice.

Din jurisprudența dezvoltată de-a lungul timpului în acest domeniu, se observă că motivele acestor cereri rezidă, în general în invocarea unor nereguli legate de desfășurarea concretă a votului la urne, listele electorale (permanente sau suplimentare), acte de campanie electorală interzise de lege, aspecte ce compun, în general, noțiunea de ,,fraudă electoral’’. Curtea a reținut, cu prilejul soluționării unor astfel de contestații, căîn cursul unor campanii electorale sunt posibile anumite neregularități, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile și de amploarea acestora.

1.2.2 Ulterior încheieriioperațiunilor de votare, numărării și centralizării voturilor, Curtea Constituțională are atribuția de a confirma rezultatul sufragiului. Această atribuție se exercită din oficiu, după soluționarea tuturor contestațiilor  și cererilor de anulare a alegerilor.

În acest scop, Biroul Electoral Central și birourile electorale de circumscripție trimit Curții Constituționale procesul-verbal centralizator, respectiv procesele-verbale de circumscripție, pe baza cărora Curtea va pronunța hotărârea privind rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

2. Studiu de caz- Anularea alegerilor prezidențiale din România prin Hotărârea C.C.R. nr. 32 /6 decembrie 2024

2.1O prima observațiecare rezultă din cuprinsul Hotărârii Curții Constituționale nr.32/6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024 este că toți judecătoriiCurţii au semnat această hotărâre. Date fiind diferențele dintre judecători în actuala configurare a Curții Constituționale a României, unanimitatea nu trebuie trecută cu vederea. De asemenea, în ciuda criticilor, multe dintre ele justificate, ce au fost aduse instituției Curții Constituționale a Românieiîn ultima perioadă, trebuie observat că Hotărârea 32/6 decembrie 2024 este semnată inclusiv de judecători ai Curții Constituționale a căror integritate și calități profesionale sunt iresponsabile.Unanimitatea nu este, evident, în sine o garanție a corectitudinii. Pe de altă parte, consensul judecătorilor explică parțial brevitatea motivării Curții (10 pagini), caracterul pe alocuri abstract al motivării, și faptul că argumentația nu are profunzimea pe care o așteptăm de la o hotărâre de o asemenea importanță. Limita de timp pe care au avut-o judecătorii este și ea relevantă în acest context, deși o lectură atentă a motivației denotă faptul, în sine interesant, că judecătorii probabil au lucrat la redactarea aceastei motivații mai mult de o zi sau două.

Hotărârea 32/6 decembrie 2024 este rezultatul auto-sesizării Curții Constituționale. Cu alte cuvinte, anularea alegerilor prezidențiale nu este rezultatul admiterii vreunei contestații pe rolul Curții Constituționale a României. Curtea explică, în paragraful 5, că a „luat act” de conținutul celor cinci documente prezentate la ședința CSAT din 28 noiembrie 2024și declasificate prin ordinul președintelui Klaus Iohannis, în exercitarea atribuțiilor de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării,conform dispozițiilor art. 92(1) din Constituție.

Două aspecte ale auto-sesizării trebuie reținute. În primul rând, aceasta este prima cauză în care documentele de siguranță națională declasificate sunt pe rolul Curții Constituționale a României. Obiectul precedentelor cauze a fost diferit: renumărarea voturilor a fost decisă ca urmare a unei contestații depuse de unul dintre candidații la alegeri (Cristian Terhes), iar validarea rezultatelor primului tur a fost efectul respingerii contestației după renumărarea voturilor din țară fară observarea de diferențe semnificative la numărare. În nici una dintre aceste cauze, documentele CSAT nu s-au aflat pe rolul Curții Constituționale a Rumâniei.

2.2  În al doilea rând, au  existat în mass-media nedumeriri în ceea ce privește Comunicatul de presă al Curții Constituționale din data de 5 decembrie 2024, prin care Curtea anunța că „poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale.” Acest comunicat a fost interpretat (greșit) în sensul că instituția Curții Constituționale ar fi urmat să ia în discuție contestații după turul II de scrutin. În realitate, Curtea Constituțională a trimis un mesaj clar dnei Elena Lasconi să introducă o contestație (dat fiind ca nici una dintre contestațiile trimise Curții pentru anularea turului Ide scrutin după desecretizarea documentelor CSAT, ce fuseseră formulate de ONG-uri sau terțe persoane, nu puteau fi luate în considerație conform prevederilor legale). Însă calculul politic al dnei  Elena Lasconi a fost că organizarea turului II de scrutin împotriva contra-candidatului Călin Georgescu o avantajează, și prin urmare aceasta a ales să nu depună o contestație la Curtea Constituțională a României. Văzându-se în situația de a nu fi sesizată legal, deși turul II de scrutin urma să se desfășoare în două zile iar procesul electoral privind votarea deja începuse în străinatate, și în care documentele declasificate de la CSAT arătau o viciere a alegerilor, Curtea Constituțională a ales să se auto-sesizeze, ca unica modalitate pe care o avea la dispoziție în acest moment.

Alternativa ar fi fost ca instituția Curții Constituțională a României să nu intervină înaintea turului II de scrutin. În acest scenariu, Curtea Constituțională ar fi așteptat momentul validării alegerilor prezidențiale, și prin urmare posibilitatea necesității invalidării în cazul în care candidatul Călin Georgescu ar fi câștigat o majoritate de voturi. După părerea mea, sunt două motive pentru care Curtea Constituțională a ales să nu aștepte. Primul motiv este unul de ordinpolitic, și anume efectele politice ale invalidării rezultatelor turului II de scrutin, și mai precis al unui candidat ce ar fi primit votul a milioane de alegători, ar fi generat tensiuni politice și sociale mai mari decât intervenția Curții Constituționale a României prin Hotărârea 32 /6 decembrie 2024. Statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificatăîn procesul electoral prin raportare la principiile constituționale. Pe de altă parte, statul are și datoria de neutralitate, care include și obligația de a întări reziliența alegătorilor, inclusiv prin conștientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale in cadrul alegerilor, in special prin furnizarea de informații și sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă față provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale.[1]

2.3  Care este însă baza legală a autosesizării Curţii Constituționale a României?

Autosesizarea derivă din rolul CurţiiConstituționale a României de garantare asupremației Constituției consacrat de art.142 alin.1 din ConstituțiaRomâniei(republicată) și de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 47 / 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (republicată). Paragraful 4 al Hotărârii CCR nr.32/6 decembrie 2024 constată că “atribuția Curţii Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui neputând fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, acela de garant al supremaţiei Constituţiei.”. Pentru cei care consideră acest argument puțin convingător, aș adăuga că nu este pentru prima oară când Curtea Constituționalăîși interpretează rolul în alegerile prezidențiale de o manieră largă. Astfel, Curtea interpretează legea nu restrictiv, citind Constituția din perspectiva Legii 370/2004 privind alegerea Președintelui (republicată) ci larg, adică interpretând Legea 370/2004 din perspectiva ConstituțieiRomâniei.O consecință a acestei interpretări este mult-criticatul caz Diana Iovanovici Șoșoacă, în care Curtea Constituțională a decis, în calitate de garant al supremației Constituției, neconstituționalitatea candidaturii acesteia prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024 privind contestarea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici Șoșoacăla alegerile pentru Președintele României din anul 2024.

Mass-media și mulți juriști au criticat decizia Curții Constituționale de excludere a lui Diana Șoșoacă,  însă indiferent ce păreri am avea despre acea decizie, dreptul constituțional nu funcționează decupând sau ignorând deciziile care ne displac.

Pe fond, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale constatând că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.” (paragraful 5).În esență, HotărâreaCurţiiConstituționale prezintă implicațiile constituționale ale informațiilor prezentate în documentele CSAT ce au fost desecretizate.Aceste implicații afectează drepturi individuale (dreptul la vot, dreptul de a fi ales), antrenează obligații pozitive ale instituțiilor statului (obligația de a asigura un proces electoral transparent, finanțarea campaniilor electorale, datoria de neutralitate, integritatea procesului democratic), și în general se referă la structura procesului democratic (social media în procesul electoral, utilizarea inteligentei artificiale). Multe din formulările Curții Constituționale a României din această parte a motivării nu sunt dintre cele mai fericite, dar fiind că interferențele identificate la nivel general (dezinformarea candidaților, folosirea social media, a tehnologiilor digitalesau Inteligenței artificiale) fac parte din fenomene generale ce nu pot fi suprimate în cadrul procesului electoral. Aceastea sunt probleme cu care se confruntă toate democrațiile constituționale. Sancțiunea nerezolvării acestor probleme extrem de dificile nu poate fi anularea alegerilor. Și, într-adevăr, nu acestea sunt motivele ce stau la baza Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024. Ar fi fost, prin urmare, util ca judecătorii Curții Constituționale să se refere mai exact la modul în care „entități statele sau non-statale” (și anume, suportul financiar și material al Rusiei și agenților sub controlul guvernului de la Moscova pentru candidatul Călin Georgescu) au generat interferențele cu procesul electoral.

Această precizare este importantă, întrucât procesul democratic presupune un echilibru între drepturile fundamentale (precum libertatea de exprimare, chiar și în mediul online) și măsurile pentru protejarea integrității electorale. Curtea Constituțională subliniază în paragraful 7 că interferențele „nu doar au viciat procesul electoral, ci au urmărit deturnarea acestuia într-o manieră sistematică și intenționată, având drept scop compromiterea valorilor fundamentale ale democrației constituționale”. În acest sens, implicarea directă sau indirectă a unor entități străine reprezintă o amenințare majoră, iar rolul instituțiilor statului, inclusiv al Curții Constituționale a României, este de a preveni asemenea vulnerabilități.

Mai mult, Hotărârea CurţiiConstituționale face referire explicită la conceptul de „neutralitate electorală” (paragraful 8), menționând că această obligație se extinde nu doar asupra autorităților publice, ci și asupra actorilor privați care joacă un rol semnificativ în procesul electoral. Un exemplu relevant este menționarea implicării unor platforme tehnologice și a mecanismelor lor de promovare a conținutului electoral, care au fost utilizate pentru a amplifica mesajele de dezinformare sau pentru a favoriza un candidat în detrimentul altora. Acest aspect deschide o discuție amplă despre reglementarea platformelor digitale în context electoral, un subiect sensibil la nivel global.

Un rol central în motivarea Curții Constituționale a României îl are impactul pe care vicierea procesului electoral de către candidatul Călin Georgescu l-a avut asupra drepturilor celorlalți candidați. Criticii Curții Constituționale vor găsi aici motive pentru a arăta că adevăratul motiv al intervenției judecătorilor constituționali este reabilitarea, sau reactivarea, candidatului PSD la alegerile prezidențiale. Această explicație este plauzibilă, însă nu mai plauzibilă decât aceea ca judecătorii au intervenit pentru motivul pe care l-au exprimat, și anume pentru că este datoria lor să asigure integritatea procesului electoral de alegere a președintelui României. Însă, chiar unul dintre efectele intervenției Curții Constituționale este într-adevăr reactivarea candidaturii PSD, argumentația Curtii pe aceste aspecte ramane convingătoare, în sensul că vicierea procesului electoral a afectat cu adevărat drepturile constituționale ale celorlalți candidați de a fi aleși.

Revenind la intervențiaCurţiiConstituționale a României, ar trebui luate în calcul următoarele două întrebări. Prima se referă la gravitatea informațiilor prezentate în documentele CSAT. Sunt faptele și informațiile prezentate în acele documente suficient de detaliate, clare și periculoase pentru a justifica o decizie constituțională de magnitudinea anulării alegerilor? Ca răspuns, observați natura deciziei Curții Constituționale – este o decizie constituțională, referitoare la alegeri, nu o decizie de răspundere penală. Probele din cadrul instrumentării unui dosar penal trebuie să fie mult mai detaliate decât informațiile din documentele CSAT. Concentrându-ne însă pe aspectele constituționale, trebuie spus, cu titlu preliminar, că nu există o regulă în ce privește justificarea deciziei constituționale de anulare a alegerilor. Dreptul românesc nu are continuitate în acest domeniu, iar experiența de drept constituțional comparat este pe deoparte, foarte limitată,cât și nu direct relevantă, având în vedere natura interferenței prin social media în alegerile prezidențialedin România. Chiar și așa, rămâne întrebarea dacă anularea alegerilor poate fi justificată pe baza documentele CSAT. După părea mea, după lectura documentelor desecretizate, și mai ales Nota de Informare MAI (DSN1/1741), Nota SRI DSN1/1742 și Nota SRI DSNI/1743, există suficiente dovezi pentru a concluziona că integritatea alegerilor a fost viciată și că reluarea alegerilor este necesară pentru „restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în prezenta cauză” (paragraful 21).

Libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie include dreptul de a fi corect informați înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie presupune dreptul de a obține informații corecte despre candidați și procesul ellectoral din toate sursele, inclusiv online, precum și protecția împotriva influenței nejustificate, prin acte/fapte nelegale și disproporționate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea publică se poate transforma uneori într-un,,vector de dezinformare, în special atunci când nu își dezvăluie caracterul politic ,provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar’’. Pe cale de consecință, trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau nonstatale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.

3. Raportul Viginum – despre manipularea digitala la alegerile prezidențiale din România

Important este și Raportul întocmit de Serviciul de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine (VIGINUM) din Franța[2]care are sarcina de a detecta și de a defini operațiunile de interferență digitală din străinătate (OINE) prin analizarea conținutului accesibil publicului pe platformele și mass-media online. Pentru a preveni amenințarea și a proteja dezbaterea publică franceză împotriva manipulării externe a informațiilor de pe platformele digitale,VIGINUM documentează, de asemenea, modurile de operare observate în alte contexte, care ar putea fi preluate în cadrul unor operațiuni care vizează Franța. În acest fel, VIGINUM își îndeplinește rolul de sensibilizare a societății cu privire la operațiunile străine de ingerință digitală și la alte campanii digitale de manipulare a informațiilor a căror țintă ar putea fi Franța.Prezentul raport oferă informații cu privire la manipularea informațiilor care au vizat alegerile prezidențiale din România din 2024, ale căror rezultate din primul tur au fost anulate, în ziua de 6 decembrie, de Curtea Constituțională a României. Mai precis, raportul analizează modul de operare observat pe platforma TikTok, menit să promoveze în mod artificial anumite conținuturi, precum și manipularea unor influenceri. Raportul evaluează, de asemenea, riscul transpunerii acestor metode în Franța. Descrierea manipulării observate pe TikTok în România se bazează în principal pe analize efectuate de părți terțe și accesibile din surse deschise. Este vorba de note declasificate comunicate de administrația română, de rapoarte ale observatorilor și ale structurilor specializate în lupta împotriva dezinformării, de rapoarte furnizate de TikTok, precum și de anchete realizate de presa română și franceză. Acest raport include, de asemenea, informații tehnice suplimentare rezultate din investigațiile VIGINUM asupra entităților care au contactat influenceri pe căi netransparente. Prin publicarea informațiilor din acest raport, VIGINUM dorește să alerteze utilizatorii de internet cu privire la riscul manipulării sistemelor de recomandare a conținutului pe platforme. Serviciul dorește, de asemenea, să sensibilizeze creatorii de conținut care se bucură de o comunitate online importantă cu privire la riscurile de a fi manipulați de actori rău intenționați)  care spune că: „Alegerile din România, ținta unei campanii de manipulare a algoritmului TikTok”. Nu e cunoscut încă cine a comandat campania, afirmă francezii.

De exemplu, numărul de abonați și numărul de vizualizări pe contul TikTok al lui Călin Georgescu au crescut de trei ori între 10 și 24 noiembrie 2024. Hashtagurile asociate candidatului s-au bucurat, de asemenea, de o popularitate fulminantă.

Hashtagul #Călingeorgescu a înregistrat peste 73,2 milioane de vizualizări în șapte zile, conform European Digital Media Observatory.

(Potrivit recensământului din 2021, populația României este de 19 milioane, iar peste hotare – incluzând și Republica Moldova și diaspora – numărul se apropie de 30 de milioane de oameni).

Potrivit TikTok, creșterea numărului de abonați pentru conturile care îl promovau pe acest candidat nu ar fi urmat un tipar organic obișnuit, ceea ce denotă un proces de coordonare, menționează Serviciul de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine (VIGINUM) din Franța.

Campania a avut două direcții: acțiunea coordonată a unor rețele de conturi, pe de o parte, iar de cealaltă parte, exploatarea popularității unor influenceri care au fost plătiți în mod mascat. Aceștia au publicat mesaje aparent inofensive, dar care au contribuit la crearea unei impresii de sprijin masiv pentru Georgescu.

În raport, specialiștii francezi sugerează o legătură între procesul de manipulare pro-Georgescu de pe TikTok și firma sud-africană FA Agency, o societate-paravan administrată de filiala poloneză Gambling Media Group (GMG) – firmă specializată în servicii de marketing pentru cazinouri online.

GMG ar pune în aplicare strategii de influență pe rețelele de socializare, inclusiv pe TikTok, și ar face parte dintr-o „constelație de firme” care au legătură cu o agenție de publicitate ucraineană care se numește Zlodei.

Raportul VIGINUM menționează însă că „în acest stadiu, comanditarul din spatele campaniei pro-Georgescu rămâne necunoscut”.

„Se pune problema identificării comanditarului din spatele acestei operaţiuni coordonate, autorităţile române sugerând doar implicarea unui actor străin”, menționează raportul.

Pe lângă manipularea digitală, au avut loc și atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice legate de procesul electoral, mai notează raportul francez, ceea ce sugerează o tentativă largă de destabilizare a democrației românești.

După Georgia și Moldova, România a fost a treia țară europeană afectată, la sfârșitul anului 2024, de manipulări pe scară largă a procesului electoral.

Iar metodele de manipulare informațională folosite în România ar putea fi ușor replicate în alte țări, inclusiv în Franța, pentru a influența alegerile, au avertizat autorii raportului întocmit de Serviciul de Supraveghere și Protecție împotriva Ingerințelor Digitale Străine de la Paris.

Serviciile de informații italiene vorbesc, într-un raport publicat în martie, despre implicarea Rusiei în procesul electoral din România.

Raportul evidențiază utilizarea masivă a platformelor sociale și a atacurilor cibernetice pentru a influența rezultatele electorale.​

Principalele constatări ale raportului:

 

• Cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor, au fost create 25.000 de conturi pe TikTok pentru a-l susține pe candidatul pro-rus Călin Georgescu. Pentru comparație, între 2016 și momentul alegerilor, existaseră doar 797 de conturi pro-Georgescu, cu o activitate nesemnificativă.
• Un canal Telegram denumit „Propagator” și-a mărit numărul de membri cu 4.000 în apropierea alegerilor, ajungând la peste 9.000 de abonați.v
• România a fost supusă unor atacuri cibernetice masive în timpul procesului electoral, înregistrându-se 85.000 de atacuri până la 25 noiembrie. Aceste atacuri au provenit din 33 de țări și au vizat infrastructura IT&C electorală a țării.

4.Organizarea si desfasurarea alegerilor prezidentiale in anul 2025

Având în vedere Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1 din 16 ianuarie 2025 s-a stabilit ca alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2025 sa aiba loc in in data de 4 mai 2025( primul tur de scrutin) si 18 mai 2025 ( al doilea tur de scrutin ).

Totodata,  prin Hotararea de Guvern nr.17 din 28 ianuarie 2025 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2025, s-a stabilit desfasurarea campaniei electorale in perioada 4 aprilie ora 00- 3 mai ora 07.00. In urma depunerii candidaturilor la Biroul Electoral Central, a solutionarii contestatiilor de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, in competitia alectorala pentru alegerile prezidentiale din luna mai 2025 au ramas in cursa 11 candidati si anume:

 

Crin Antonescu– Candidatul Coaliției de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Minoritati Nationale ;

Nicușor Dan– Candidat independent ;

Elena Lasconi– Candidata Partidului USR ;

George Simion– Candidatul Partidului AUR ;

Victor Ponta -Candidat independent ;

Daniel Funeriu– Candidat independent;

Cristian Terheș–  Candidatul Partidului PNCR ;

Lavinia Șandru– Candidata Partidului PUSL ;

Silviu Predoiu– Candidatul Partidului PLAN ;

Sebastian Constantin Popescu– Candidatul Partidului PNR ;

John-Ion  Banu Muscel-Candidat independent.

 

Prin derogare de la prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00.

La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri și în ziua de sâmbătă, votarea începe la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00.

Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, începând cu a treia zi de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, alegătorul care dorește să voteze în străinătate se poate înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular online, aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Exercitarea dreptului de vot la o secție de votare din străinătate nu este condiționată de înregistrarea în Registrul electoral ca alegător în străinătate.

La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, definițiile prevăzute de art. 3 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică se aplică în mod corespunzător.

Pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, actorii politici, în sensul art. 3 pct. 4 din Regulamentul (UE) 2024/900, asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:

1. a)o indicație că este vorba de un material publicitar politic;
2. b)identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poștală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul;
3. c)după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art. 3 pct. 11 și 12 din Regulamentul (UE) 2024/900;
4. d)o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
5. e)după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite.

(3) Dispozițiile sus-mentionate se aplică și pentru orice promovare, distribuire, postare sau editare a unor materiale publicitare politice de către actorii politici, în sensul art. 3 pct. 4 din Regulamentul (UE) 2024/900, pe platforme online în sensul prevăzut de art. 3 lit. i) din Regulamentul (UE) 2022/2.065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), pe platforme online foarte mari în sensul prevăzut de art. 3 pct. 8 din Regulamentul (UE) 2024/900, motoare de căutare online în sensul prevăzut de art. 3 lit. j) din Regulamentul (UE) 2022/2.065 sau alte rețele de socializare.

Detalierea modului de promovare, distribuire, postare sau editare a materialelor publicitare politice se stabilește prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.

În sensul ordonanței de urgență nr.1 din 16 ianuarie 2025, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat.

Încălcarea dispozițiilor de mai sus constituie contravenții, dacă faptele nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei.

Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, începând cu a treia zi de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate se poate înregistra ca alegător prin corespondență, prin intermediul unui formular online, aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau de reședință și adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență, la care alegătorul anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 4 zile înaintea datei votării inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență.

La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, alegătorii sunt notificați prin intermediul poștei electronice de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la recepționarea sau, după caz, nerecepționarea plicurilor exterioare de către birourile electorale competente.

La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, alegătorul pentru care biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului exterior în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările și completările ulterioare, își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, în cazul în care în același plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot de același fel, acestea sunt declarate nule de biroul electoral pentru votul prin corespondență.

La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, în cazul în care se constată deteriorări ale sigiliului plicului exterior care nu sunt de natură să afecteze integritatea votului prin corespondență, biroul electoral pentru votul prin corespondență nu anulează respectivul plic exterior.

5. Concluzii

Perspectiva constituțională privind analiza efectelor  Hotărârii CCR  nr.32 din 6 decembrie 2024 trebuie să fie una pe termen lung. Oricât de importante sunt alegerile din acest moment, se pune problema efectelor deciziei Curții Constituționale a României pentru alegerile de peste 5 ani, și de peste 10, 15 și pe viitorul mai îndepărtat. Din această perspectivă, care sunt implicațiile precedentului anulării alegerilor de către judecătorii constituționali pe baza unor documente prezentate de serviciile secrete, probe ce nu au putut fi verificate într-un cadru independent? Este clar căinstituția Curții Constituționale are competența pe care și-a exercitat-o în acest caz, dat fiind actualul cadru legal (atât textul constituțional cât și Legea 370 din 20 septembrie 2004.) Pe viitor, însă, intervine riscul ca argumentele abstracte ale Hotărârii nr.32 /6 decembrie 2024 să fie folosite pentru a neutraliza un candidat legitim la alegerile prezidențiale. Dacă „dezinformarea candidaților” este un criteriu suficient pentru anularea alegerilor, iar dacă dovada dezinformării se poate limita la documente prezentate de serviciile secrete (conduse de persoane numite de președintele în exercițiu) unor judecători și ei numiți de președinte sau de formațiunea politică care îl susține, atunci riscurile devin foarte semnificative. Nu suntem, în acest moment, în acea situație. Însă în viitorul apropiat, cadrul legal va trebui modificat pentru a minimaliza aceste riscuri sistemice.

Ultima problemă, de o importanță crucială, este evident problema de fond politică. Ascensiunea forțelor extremiste, pe fondul incompetenței coaliției partidelor de centru dreapta sau stânga, și a contextului politic global de o volatilitate extremă, este problema majoră a României. Nu Constituția României este cea care oferă soluții la această problemă.Deși TikTok pare să fie utilizat în primul rând în scopuri de divertisment, o serie de studii, inclusiv unul realizat de Institutul Reuters pentru studiul jurnalismului, au evidențiat faptul că o parte tot mai mare a populației, în special tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, utilizează platforma pentru a se informa, urmând tendința de a utiliza rețelele sociale ca sursă de informare. Studiul Institutului Reuters arată că aproape 8% dintre internauții francezi și-ar căuta săptămânal știrile pe TikTok. Platforma este, de asemenea, un loc de exprimare a opiniilor politice în creștere în Franța pentru personalitățile publice și pentru cetățeni, așa cum s-a observat cu ocazia alegerilor legislative din 2024. Așadar, deși audiența și utilizările platformei TikTok diferă de la o țară la alta, actorii străini rău intenționați ar putea fi tentați să aleagă această platformă – datorită rolului său crescând în rândul anumitor audiențe – pentru a pune în aplicare același plan operațional, fie cu scopul de a perturba un eveniment electoral sau de a lansa tematici specifice în spațiul francez de dezbatere digitală.

Este  necesară o reformă electorală care, printre altele, ar trebui să vizeze:

• Revizuirea reglementărilor privind finanțarea campaniilor electorale, cu accent pe transparență și control mai strict asupra surselor de finanțare.
• Crearea unui cadru legal pentru monitorizarea și combaterea interferențelor digitale în alegeri, inclusiv prin colaborarea cu platformele de social media.
• Îmbunătățirea mecanismelor de verificare a candidaților, pentru a preveni situațiile în care persoane implicate în activități ilicite sau neconstituționale să fie acceptate drept candidați eligibili.

Alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerință străină, marchează un punct de referință în conștientizarea impactului manipulării informațiilor pe rețelele sociale. În timp ce alegerile din Georgia și Republica Moldova de la sfârșitul anului 2024 făcuseră deja obiectul unor acțiuni hibride, alegerile prezidențiale din România par să fi fost ținta unei campanii digitale mai sofisticate, axată pe manipularea algoritmului unei platforme deosebit de populare în România, TikTok, și implicând ecosisteme prepoziționate precum și recrutarea de influenceri. Această manipulare evidențiază, pe de o parte, ușurința cu care, în prezent, se poate impune utilizatorilor vizibilitatea unui subiect pe o rețea de socializare precum TikTok, fără ca platforma să modereze conținutul prezentat sau să-l considere fals și, pe de altă parte, rolul și vulnerabilitatea influencerilor, expuși unui risc tot mai mare de manipulare de către actori ostili. De asemenea, se poate sublinia faptul că unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost subminarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea procesului electoral. În cele din urmă, această manipulare a algoritmului demonstrează că, deși sunt supuși unor numeroase obligații de reglementare în ceea ce privește moderarea și etichetarea conținutului, operatorii de platforme online nu își respectă responsabilitățile în acest domeniu.

[1]A se vedea, în acest sens, și pct. 14, 17 și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduităîn materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) la 6 decembrie 2024.

[2]În cadrul atribuțiilor care îi sunt conferite prin articolul 3 din Decretul nr. 2021-922 din 13 iulie 2021, serviciul VIGINUM (Vigilență și protecție împotriva interferențelor digitale străine).