Utilizarea combustibililor fosili pentru generarea de energie continuă să pună presiune pe mediu, însă o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge oferă o de-a doua șansă: o soluție inspirată de fotosinteza plantelor. Aceștia au dezvoltat un dispozitiv “frunză artificială” care folosește lumina soarelui, apa și dioxidul de carbon pentru a produce un combustibil curat — fără a depinde de resurse fosile.

CITEȘTE ȘI:  Criza justiției în România: privilegii, instabilitate legislativă și o clasă deasupra legii

Dispozitivul wireless, dezvoltat sub coordonarea profesorului Erwin Reisner, convertește CO₂ și apă în formiat (acid format), o substanță chimică stocabilă ce poate fi transformată ulterior în hidrogen sau folosită direct ca sursă de energie.

Modelul funcționează pe bază de „foaie foto-catalitică”: o structură sub formă de foiță, alcătuită din pulberi semiconductoare care colectează lumina solară și generează reacțiile chimice necesare.

CITESTE SI:Bunele practici în căminele pentru vârstnici – garanția unei îngrijiri demne în România

Un alt prototip dezvoltat la Cambridge — frunzele artificiale plutitoare — a demonstrat că pot produce “syngas” (un amestec de monoxid de carbon și hidrogen) folosind doar lumină solară, apă și CO₂. Dispozitivele ultra-subțiri s-au testat chiar pe râul Cam, în fața clădirilor istorice ale universității.

Mai mult decât atât, un reactor solar dezvoltat de cercetători reușește să capteze CO₂ direct din aer, folosind filtre specializate pe timpul nopții, și apoi, în timpul zilei, folosește lumina soarelui pentru a-l transforma în syngas.

Potrivit oamenilor de știință, dacă tehnologia va fi scalată, ar putea da naștere “fabrici plutitoare” de frunze artificiale, care să producă combustibili net-zero pentru domenii precum transportul maritim sau aviația.

Această abordare reprezintă un pas important către o economie circulară, sustenabilă și “de-fossilizare”: nu mai extragem carbon vechi (fosil), ci reciclam CO₂-ul din aer în combustibil.

CITEȘTE ȘI:  Baladele lui Ludovic Orban nu au loc în Csárdásul UDMR: povestea celui mai rătăcit maghiar printre români

Cu toate acestea, cercetătorii recunosc provocările rămase: durabilitatea materialelor, costurile de producție și scalabilitatea la nivel comercial. Dar progresele deja făcute sugerează un viitor mai curat, inspirat de natură.

SURSA:https://www.stiripesurse.ro/stirile-zilei