Astăzi, Curtea Constituțională a României (CCR) examinează sesizările depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) şi de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) referitoare la legea care modifică regulile de retragere a banilor din fondurile private de pensii. Digi24

CITEȘTE ȘI: Grigore Alexandru Ghica: inima frântă a unirii, o tragedie a viziunii într-o lume a intrigii

Legea, adoptată în Parlament în luna octombrie 2025, prevede că participanţii la sistemele de pensii private — inclusiv la Pilonul II şi Pilonul III — nu vor mai putea retrage integral sumele acumulate la momentul pensionării. În schimb, se stabileşte că pot retrage iniţial până la 30% din totalul fondului, iar restul sumei va fi plătit eşalonat pe minimum opt ani. Excepţie fac persoanele diagnosticate cu boli oncologice. radioromania.ro

Criticii legii susţin că modificările restrâng dreptul de proprietate privată asupra sumelor acumulate în conturi individuale şi pot fi interpretate ca un fel de „colectivizare” mascata a fondurilor private. ÎCCJ invocă că sumele acumulate în conturile fondurilor de pensii private reprezintă proprietatea privată a participanţilor, administrate doar în gestiune de fonduri, şi că statul nu poate impune unilateral modalităţile de folosire a acestora fără a încălca drepturi constituţionale.

Susținătorii legii argumentează că măsura este necesară pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii private, prevenind epuizarea rapidă a fondurilor şi asigurând plata pe termen lung într-o manieră similară cu sistemul public. Dambovitadeazi.ro

CITEȘTE ȘI: Un testament pentru viitor – Corneliu Coposu, conștiința unei națiuni fără busolă morală

ÎCCJ a sesizat CCR pe 16 octombrie 2025 pentru exercitarea controlului de constituţionalitate înainte de promulgare asupra legii.

În data de 5 noiembrie 2025, CCR a amânat decizia privind această lege pentru data de 12 noiembrie. Digi24