Descoperire spectaculoasă în Egipt
O structură monumentală, cu dimensiunile comparabile cu ale unui teren de fotbal, a fost identificată sub o movilă arheologică din Delta Nilului. Cercetătorii au descoperit nu doar ziduri masive din cărămizi de lut, ci și un strat de nisip curat folosit de constructorii egipteni antici pentru a stabiliza fundația și a proteja clădirea de umiditatea solului.
Descoperirea a fost făcută la situl arheologic Buto, cunoscut și sub numele de Tell el-Fara’in, în nord-vestul Deltei Nilului. Așezarea avea o importanță religioasă deosebită în Egiptul antic, fiind asociată cu zeița Wadjet, protectoarea Egiptului de Jos.
Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Acta Geophysica, echipa de cercetare a identificat o anomalie subterană de mari dimensiuni, fără să fie nevoie inițial de excavarea întregii zone. Rezultatele au fost prezentate și de publicația Live Science.
Satelitul Sentinel-1 a indicat existența unei structuri ascunse
Pentru investigarea terenului, specialiștii au folosit imagini radar furnizate de satelitul Sentinel-1 al Agenției Spațiale Europene. Tehnologia permite observarea unor variații ale suprafeței și identificarea unor indicii care pot semnala existența unor structuri îngropate.
Analiza imaginilor a scos la iveală o anomalie ovală, cu o lungime de aproximativ 128 de metri și o lățime de 62 de metri, situată sub movila Kom C.
Ulterior, cercetătorii au realizat 15 profile de tomografie prin rezistivitate electrică (ERT), pe o suprafață de aproximativ 5.400 de metri pătrați. Metoda măsoară felul în care curentul electric traversează solul și permite obținerea unor imagini ale straturilor subterane.
Investigațiile au arătat că zona conține mai multe niveluri arheologice. În primii trei metri au fost identificate fragmente de ceramică, cărămizi de lut dislocate și bucăți de calcar, indicii ale locuirii și reconstruirii repetate a așezării în perioadele ptolemeică și romană.
Ziduri din perioada saită, descoperite la șase metri adâncime
Cea mai importantă structură a fost identificată la o adâncime de aproximativ trei până la șase metri. Este vorba despre o construcție amplă din cărămizi de lut, datată în perioada celei de-a XXVI-a dinastii egiptene, cunoscută drept epoca saită, care a durat aproximativ între anii 688 și 525 î.Hr.
Cercetătorii nu au stabilit încă în mod definitiv destinația clădirii. Printre ipotezele luate în calcul se numără aceea că ar fi putut funcționa ca mormânt, locuință destinată preoților sau sanctuar religios.
O săpătură de verificare, realizată pe o suprafață de aproximativ 10 pe 10 metri, a confirmat existența unor ziduri groase din cărămizi de lut. În apropiere au fost găsite și obiecte cu posibilă semnificație rituală, printre care figurine ushabti, un altar din calcar și o reprezentare din faianță a unui babuin, animal asociat în Egiptul antic cu zeul Thoth.
Nisipul de sub fundație, soluția ingenioasă a constructorilor antici
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a apărut la adâncimea de șase până la șapte metri: un strat consistent de nisip curat, aflat sub fundația construcției.
Descoperirea este importantă deoarece solurile argiloase din Delta Nilului sunt instabile din cauza variațiilor de umiditate. Argila se umflă atunci când absoarbe apă și se contractă în perioadele de uscare, ceea ce poate afecta în timp structurile construite deasupra.
Potrivit cercetătorilor, constructorii din epoca saită au folosit intenționat nisipul pentru a crea o bază mai stabilă. Acesta putea contribui la distribuirea greutății zidurilor, la drenarea apei și la reducerea contactului direct dintre fundație și solul argilos saturat cu apă.
Stratul de nisip ar fi limitat, de asemenea, ascensiunea apei prin capilaritate către cărămizile de lut, protejându-le de degradarea provocată de umezeală.
Profesorul Abdelaziz Elfadaly, coautor al studiului și cercetător asociat în cadrul Autorității Naționale pentru Teledetecție și Științe Spațiale din Egipt, a explicat că asocierea imaginilor radar cu măsurătorile ERT a permis atât cartografierea zidurilor, cât și examinarea terenului aflat sub acestea.
De ce era important orașul Buto pentru faraonii saiți
Perioada saită a fost una de reafirmare a identității și tradițiilor egiptene, după perioade de influență și dominație străină. Conducătorii dinastiei a XXVI-a au avut capitala la Sais, un oraș aflat tot în Delta Nilului.
În acest context, restaurarea și dezvoltarea unor centre religioase precum Buto ar fi avut atât o semnificație spirituală, cât și una politică. Legăturile istorice ale orașului cu identitatea Egiptului de Jos îi confereau o importanță aparte.
Hussein Bassir, director al Muzeului Antichităților din cadrul Bibliotheca Alexandrina, care nu a participat la cercetare, a apreciat că dimensiunea construcției reflectă interesul faraonilor saiți pentru regiunea Deltei. El a remarcat și ingeniozitatea folosirii nisipului ca strat de stabilizare.
Cercetările vor continua în straturile mai adânci
Echipa intenționează să revină la sit pentru investigații geofizice suplimentare, folosind măsurători de rezistivitate electrică mai detaliate. Specialiștii în paleobotanică ar urma să contribuie la analiza mediului natural și la reconstituirea peisajului din perioada în care a fost ridicată clădirea.
Deocamdată, funcția exactă a construcției rămâne o întrebare deschisă. Totuși, descoperirea oferă informații importante despre tehnicile de construcție folosite în Egiptul antic și arată cum metodele moderne de investigare pot scoate la lumină vestigii aflate la câțiva metri sub pământ, fără excavări extinse.
Surse:
