Mucegaiul reapare toamna? De ce condensul este adevărata problemă și cum îl poți preveni

Odată cu răcirea vremii, petele de mucegai pot apărea în colțurile camerelor, în jurul ferestrelor, în spatele mobilierului sau pe pereții exteriori, chiar și în locuințele foarte bine întreținute. Problema este legată în primul rând de umiditatea care se depune pe suprafețele reci, iar simpla ștergere a petelor nu rezolvă cauza.

Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul, pentru majoritatea locuințelor este recomandată menținerea umidității relative între 30% și 50%, evitându-se depășirea constantă a pragului de 60%. Un higrometru poate indica rapid nivelul de umiditate din încăpere.

De ce apare condensul

Aerul din interior conține vapori de apă. Atunci când aerul cald și umed intră în contact cu un perete rece, vaporii se pot transforma în apă, iar suprafața devine favorabilă dezvoltării mucegaiului.

Într-o cameră încălzită la aproximativ 21 de grade Celsius și cu o umiditate de 60%, un colț de perete care este cu câteva grade mai rece poate ajunge la un nivel ridicat de umiditate la suprafață. Astfel se explică de ce aerul din cameră poate părea normal, în timp ce anumite zone ale pereților rămân umede.

Condensul observat pe ferestre dimineața poate reprezenta unul dintre primele indicii că nivelul de umiditate din locuință este prea mare.

Zonele cu punți termice, cele mai vulnerabile

Mucegaiul apare frecvent în punctele în care izolația termică este întreruptă. Colțurile dintre pereții exteriori, îmbinările dintre pereți și tavan, zonele din jurul ferestrelor, precum și elementele din beton pot rămâne mai reci decât restul suprafeței.

În clădirile vechi și slab izolate, riscul este mai mare în apartamentele situate la ultimul etaj, în locuințele de colț sau în camerele orientate spre nord.

Rufele, gătitul și dușurile cresc umiditatea

Uscarea hainelor în interior poate introduce în aer o cantitate importantă de apă. O încărcătură de rufe poate elibera aproximativ doi litri de apă pe durata uscării, astfel că mai multe spălări pe săptămână pot crește considerabil umiditatea din locuință.

Gătitul, dușurile și chiar respirația contribuie, de asemenea, la acumularea vaporilor de apă. Pentru reducerea umezelii, rufele ar trebui uscate într-o încăpere bine ventilată, eventual cu ajutorul unui dezumidificator.

Mobila lipită de perete poate favoriza apariția mucegaiului

Dulapurile, paturile și alte obiecte voluminoase amplasate direct lângă pereții exteriori limitează circulația aerului. Suprafața din spatele mobilierului se răcește și poate acumula umezeală, iar mucegaiul se poate dezvolta înainte să devină vizibil.

O distanță de câțiva centimetri între mobilier și peretele exterior permite o mai bună circulație a aerului și reduce riscul apariției condensului.

Cum trebuie aerisită locuința

Aerisirea eficientă presupune deschiderea largă a ferestrelor timp de câteva minute, de două sau trei ori pe zi. Menținerea unui geam întredeschis pentru perioade lungi poate răci pereții din apropiere și poate contribui la formarea condensului.

În baie și bucătărie este recomandată folosirea ventilatorului sau deschiderea ferestrei în timpul dușului și al gătitului. Oalele acoperite cu capac contribuie, de asemenea, la reducerea vaporilor eliberați în încăpere.

Camerele nefolosite nu ar trebui lăsate complet neîncălzite, deoarece suprafețele reci pot favoriza condensul.

Dacă umiditatea rămâne constant peste 60%, un dezumidificator poate fi o soluție utilă, în special în încăperile în care se usucă frecvent haine.

Ștergerea petei nu rezolvă problema

Curățarea îndepărtează partea vizibilă a mucegaiului, însă problema poate reveni dacă peretele continuă să fie rece și umed. De aceea, mai întâi trebuie identificată și redusă sursa umezelii, iar ulterior suprafața trebuie curățată și uscată corespunzător.

Pereții umezi sau afectați de mucegai nu trebuie acoperiți direct cu vopsea. Suprafața trebuie tratată înainte, iar în cazul infiltrațiilor sau al umezelii persistente este necesară identificarea cauzei.

Ce soluții pot fi folosite pentru petele mici

Pentru suprafețe mici, de aproximativ un metru pătrat sau mai puțin, curățarea poate fi făcută acasă, cu respectarea măsurilor de protecție.

Pe suprafețele dure și neporoase, precum gresia, faianța, sticla sau ramele PVC, se poate folosi apă cu detergent, urmată de uscarea completă a zonei.

Oțetul alb și apa oxigenată de 3% sunt alte soluții utilizate pentru anumite suprafețe, însă trebuie aplicate cu atenție și fără combinarea diferitelor substanțe.

Produsele pe bază de clor pot decolora mucegaiul, însă eficiența lor este limitată pe materiale poroase, precum tencuiala sau gips-cartonul. Clorul nu trebuie niciodată amestecat cu oțet sau amoniac, deoarece pot fi generate gaze toxice.

Soluțiile antimucegai și vopselele antifungice pot fi utilizate după eliminarea sursei de umezeală. În cazul materialelor puternic contaminate, precum anumite tapete, plăci de tavan sau mochete, înlocuirea acestora poate fi necesară.

La curățare sunt recomandate mănuși, ochelari de protecție și o mască de tip FFP2 sau N95, precum și aerisirea corespunzătoare a încăperii. Persoanele cu astm, alergii sau imunitate scăzută ar trebui să evite curățarea directă a mucegaiului.

Sursa: Jurnalul