Ucraina ar fi pierdut 1,2 miliarde de dolari într-un an din cauza problemelor din achizițiile militare
istemul ucrainean de achiziții pentru apărare este afectat de fraude, risipă și deficiențe de management, potrivit unor audituri guvernamentale confidențiale analizate de The New York Times. Documentele indică pierderi estimate la aproximativ 1,2 miliarde de dolari numai în 2024.
Investigația publicată de The New York Times descrie un sistem în care unele semnale de alarmă nu ar fi fost urmate de măsuri suficiente, iar companii care aveau probleme cu livrările sau erau vizate de anchete au continuat să primească noi contracte.
Potrivit documentelor consultate de publicația americană, deficiențele nu au însemnat doar suspiciuni de fraudă, ci și situații în care armata ucraineană nu ar fi primit la timp sau în condițiile prevăzute echipamente și muniții pentru care statul plătise.
Șapte dintre cei mai mari contractori au primit noi comenzi
Una dintre principalele concluzii ale investigației este că șapte dintre primii zece contractori militari ai Ucrainei ar fi primit noi contracte în pofida unor probleme existente.
Printre acestea s-ar fi numărat anchete pentru fraudă, neîndeplinirea unor contracte anterioare sau chiar arestarea unor directori în dosare de corupție.
Auditorii au identificat 18 companii care au încheiat noi acorduri după ce nu își respectaseră obligațiile din contractele precedente. În șase dintre cazuri, firmele respective nu ar fi finalizat nici măcar un contract anterior.
Documentele indică și situații în care statul ar fi plătit mai mult decât era necesar pentru anumite produse. Aproximativ 126 de milioane de dolari ar fi fost asociate unor achiziții în care ofertele mai ieftine nu au fost selectate.
Cazul celor 233.000 de proiectile de mortier
Unul dintre exemplele cele mai grave prezentate în anchetă privește fabrica de stat Pavlohrad Chemical Plant și furnizarea de muniție pentru armata ucraineană.
Potrivit documentelor judiciare citate de The New York Times, armata ar fi primit aproximativ 233.000 de proiectile de mortier cu probleme, unele dintre acestea nefuncționând corespunzător sau neexplodând după lansare.
Directorul fabricii, Leonid Shyman, a fost ulterior vizat de anchete și arestat într-un dosar de fraudă. Cazul a atras atenția asupra modului în care au fost verificate capacitatea de producție a companiei și calitatea muniției înainte de atribuirea contractelor.
Problemele legate de companie nu sunt însă noi. Biroul de Investigații de Stat al Ucrainei și alte instituții anticorupție au investigat de-a lungul timpului cazuri privind achiziții și posibile prejudicii asociate sectorului de apărare.
O achiziție de rachete, cu o diferență de aproximativ 130 de milioane de dolari
Investigația The New York Times prezintă și un contract pentru rachete de artilerie încheiat în 2024.
Trei companii ar fi oferit același tip de muniție, produsă de aceeași fabrică din Turcia, la prețuri cuprinse între aproximativ 4.200 și 5.100 de dolari pe unitate.
Oferta cea mai ieftină ar fi venit din partea producătorului turc Arca Defense. Contractul a fost însă atribuit unui intermediar asociat grupului ceh Czechoslovak Group, la prețul mai ridicat.
Potrivit calculelor prezentate în investigație, alegerea ar fi putut majora costul total al achiziției cu aproximativ 130 de milioane de dolari.
Czechoslovak Group nu este acuzat în audit de comiterea unei ilegalități. Compania a transmis că nu avea acces la ofertele concurenților și că eventualele întrebări privind procedura de atribuire trebuie adresate autorităților ucrainene.
Problemele sunt confirmate și de audituri oficiale ucrainene
Investigația americană apare într-un context în care chiar instituțiile de control din Ucraina au identificat în ultimii ani probleme în sistemul de achiziții pentru apărare.
Curtea de Conturi a Ucrainei a constatat, într-un audit privind achiziția, dezvoltarea și modernizarea armamentului pentru perioada 2022-2023, că unele contracte nu au fost executate corespunzător și că armata nu a primit întotdeauna la timp echipamentele necesare, deși existau fonduri bugetare alocate.
Într-un audit publicat în martie 2026 privind achizițiile de sisteme fără pilot, aceeași instituție a constatat că peste jumătate dintre contractele analizate pentru drone produse în Ucraina au fost încheiate cu nerespectarea unor cerințe legale privind achizițiile publice.
În august 2026, Curtea de Conturi a anunțat că Ministerul Apărării și Agenția pentru Achiziții de Apărare au introdus măsuri pentru îmbunătățirea verificării furnizorilor, stabilirea prețurilor și controlul proceselor de achiziție, ca urmare a recomandărilor formulate în urma auditurilor.
O problemă sensibilă pentru Kiev și pentru partenerii occidentali
Dezvăluirile sunt deosebit de sensibile pentru Ucraina, deoarece o parte importantă a resurselor destinate apărării provine din bugetul național, dar și din sprijinul financiar și militar oferit de partenerii occidentali.
În acest context, eficiența cheltuirii banilor pentru apărare reprezintă o problemă strategică. Orice contract supraevaluat, echipament livrat cu întârziere sau muniție inutilizabilă poate afecta direct capacitatea armatei de a susține războiul.
The New York Times subliniază că problema descrisă de audituri nu se limitează la câteva cazuri individuale, ci indică deficiențe de sistem: verificări insuficiente ale furnizorilor, controale slabe și consecințe limitate pentru companiile care nu își respectă obligațiile.
În același timp, existența unor investigații și reforme în curs arată că autoritățile ucrainene încearcă să consolideze mecanismele de control. Ministerul Apărării susține că, în 2024, inspectoratul său a realizat 118 controale planificate și neplanificate, inclusiv verificări privind procedurile de achiziție și gestionarea resurselor.
Raportul The New York Times pune astfel sub semnul întrebării eficiența unei componente esențiale a efortului de război al Ucrainei: modul în care sunt transformați banii publici în arme, muniții și echipamente pentru front.
