The Economist: Putin ar pregăti o nouă etapă a războiului din Ucraina
Vladimir Putin nu pare pregătit să pună capăt războiului din Ucraina, în ciuda costurilor tot mai mari și a rezultatelor limitate obținute de armata rusă pe front. Potrivit unei analize publicate de The Economist la 31 august, liderul de la Kremlin ar fi ales o strategie de escaladare după ce, în această vară, ar fi analizat mai multe variante pentru evoluția conflictului.
Una dintre opțiunile aflate în discuție ar fi suplimentarea efectivelor ruse cu aproximativ 300.000-400.000 de persoane, fără o nouă mobilizare generală anunțată oficial.
Potrivit publicației britanice, ordinul de mobilizare din 2022 nu a fost anulat, ceea ce ar permite autorităților ruse să recurgă la mecanisme administrative și regionale pentru recrutarea unor noi militari.
Kremlinul ar putea evita o mobilizare națională
Un nou val de recrutări ar putea fi transferat către autoritățile regionale, care ar primi obiective privind numărul de persoane ce trebuie atrase în armată.
Strategia ar permite Kremlinului să evite, cel puțin formal, anunțarea unei noi mobilizări naționale, cu toate costurile politice pe care aceasta le-ar implica.
The Economist susține că un asemenea mecanism ar fi fost deja testat în anumite regiuni rusești, inclusiv în Penza.
Eventuala suplimentare masivă a efectivelor ar veni într-un moment în care Rusia continuă să suporte pierderi importante, fără ca ofensiva să fi produs o victorie decisivă care să îi permită lui Putin să închidă conflictul în condițiile dorite de Kremlin.
De ce ar fi dificil pentru Putin să oprească războiul
Analiza publicației britanice leagă decizia de a continua războiul și de modul în care liderul rus își percepe propria poziție politică.
Potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de The Economist, încheierea conflictului fără atingerea unor obiective teritoriale importante ar putea fi interpretată în interiorul sistemului de putere drept un eșec.
Una dintre sursele citate de publicație afirmă că Putin le-ar fi spus unor apropiați, la un moment dat în timpul războiului: „Mă vor spânzura”.
Afirmația trebuie însă tratată cu precauție. The Economist nu precizează momentul exact în care ar fi fost făcută, contextul în care a fost rostită și nici persoanele la care s-ar fi referit Putin. Informația provine dintr-o sursă anonimă și nu este confirmată independent.
Potrivit analizei, pentru liderul rus miza nu mai este doar rezultatul militar, ci și menținerea controlului asupra sistemului politic construit în jurul său.
Donbasul, posibil obiectiv minim pentru Kremlin
În scenariul descris de publicația britanică, Putin ar putea considera că nu își permite să încheie războiul fără obținerea unor câștiguri teritoriale semnificative.
Printre obiectivele considerate esențiale s-ar afla controlul asupra întregului Donbas. Problema este că atingerea acestui obiectiv ar putea necesita continuarea războiului pentru o perioadă îndelungată și alocarea unor resurse umane și financiare suplimentare.
În același timp, prelungirea conflictului crește presiunea asupra economiei ruse și amplifică riscurile politice pentru Kremlin.
Escaladarea nu s-ar limita la frontul din Ucraina
Potrivit evaluărilor occidentale prezentate de The Economist, Rusia ar putea intensifica și operațiunile de tip hibrid împotriva statelor care sprijină Ucraina.
Acestea ar putea include sabotaje, atacuri asupra unor infrastructuri sau obiective industriale și acțiuni îndreptate împotriva rutelor logistice utilizate pentru transportul echipamentelor militare către Ucraina.
În același timp, evaluarea citată de publicație este că Putin nu urmărește, în acest moment, o confruntare militară directă cu NATO.
În Ucraina, intensificarea conflictului ar putea lua forma unor atacuri mai numeroase cu drone și rachete, a unor lovituri asupra infrastructurii energetice și a creșterii presiunii asupra pozițiilor ucrainene prin suplimentarea efectivelor.
Războiul începe să fie resimțit mai puternic în Rusia
Conflictul are efecte tot mai vizibile și asupra vieții cotidiene din Rusia. Atacurile ucrainene cu drone asupra unor rafinării, depozite și obiective logistice, precum și restricțiile impuse de autorități asupra internetului, afectează imaginea de normalitate pe care Kremlinul încearcă să o păstreze.
Datele recente ale centrului Levada confirmă că războiul și atacurile cu drone se numără printre principalele motive pentru care rușii descriu situația politică din țară drept tensionată.
Într-un sondaj realizat în perioada 21-28 iulie 2026, 57% dintre respondenți au descris situația politică drept tensionată, iar alți 13% au considerat-o critică sau explozivă. Respondenții care au evaluat negativ situația au indicat în special războiul, mobilizarea, pierderile umane, atacurile cu drone și incertitudinea privind viitorul.
În același timp, societatea rusă nu este unanimă în privința continuării conflictului. Potrivit celui mai recent sondaj Levada privind războiul, realizat în iulie, 62% dintre cei chestionați considerau că ar trebui începute negocieri de pace, în timp ce 28% susțineau continuarea acțiunilor militare.
Kremlinul se confruntă cu o alegere dificilă
Imaginea prezentată de The Economist este aceea a unui Kremlin prins între două variante costisitoare: continuarea războiului, cu alocarea unor resurse suplimentare, sau acceptarea unei înțelegeri care ar putea fi percepută drept o înfrângere sau un compromis insuficient.
În acest context, o eventuală mobilizare suplimentară de sute de mii de oameni ar reprezenta una dintre cele mai importante decizii militare și politice ale Moscovei de la mobilizarea din 2022.
Deocamdată, informațiile privind un asemenea plan trebuie tratate ca evaluări și relatări atribuite unor surse apropiate Kremlinului, nu ca o decizie oficială anunțată de autoritățile ruse.
Evoluția războiului va depinde astfel nu doar de situația de pe front, ci și de capacitatea Moscovei de a suporta costurile economice, militare și sociale ale unui conflict prelungit.
