451 de proiecte mutate din PNRR la AFM: miliarde de lei pierdute din finanțarea europeană pentru mediu
Cu doar câteva luni înainte de închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sute de proiecte din domeniul mediului au fost transferate către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), după ce nu au mai putut fi finalizate în termenele asumate pentru finanțarea europeană. Datele prezentate în memorandumurile guvernamentale și statisticile publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene indică faptul că 451 de proiecte vor continua cu finanțare din surse naționale, valoarea investițiilor depășind 3,6 miliarde de lei.
Transferul proiectelor a fost justificat prin nivelul redus al execuției fizice, multe dintre investiții având un progres sub 30%. Printre proiectele afectate se numără extinderea rețelelor de apă și canalizare, centre de colectare a deșeurilor, insule ecologice digitalizate, instalații de reciclare și infrastructură destinată gestionării deșeurilor agricole.
Cele mai multe proiecte transferate vizează infrastructura de apă și canalizare. Conform documentelor oficiale, 81 de contracte cu o valoare totală de peste două miliarde de lei au fost preluate de AFM, restul finanțării necesare fiind estimat la peste 1,5 miliarde de lei. Probleme similare au fost identificate și în proiectele dedicate colectării apelor uzate și conectării gospodăriilor vulnerabile la rețelele existente.
În zona managementului deșeurilor, peste 200 de proiecte privind centrele de colectare cu aport voluntar au fost mutate către AFM. Alte investiții întârziate includ construirea de insule ecologice digitalizate și dezvoltarea unor centre integrate pentru colectarea separată a deșeurilor în mediul urban.
Datele oficiale arată că absorbția fondurilor europene în sectorul apei a rămas mult sub așteptări. Din cele peste 400 de milioane de euro disponibile pentru managementul apei, România a atras doar aproximativ un sfert din sumă. Specialiștii din domeniu susțin că procedurile birocratice și durata mare de obținere a avizelor reprezintă principalele obstacole în implementarea proiectelor.
Potrivit Wikipedia – Planul Național de Redresare și Reziliență, programul reprezintă principalul instrument prin care România beneficiază de fonduri europene destinate modernizării infrastructurii și reformelor structurale, termenul-limită pentru implementare fiind anul 2026.
Ministerul Mediului a fost condus în perioada implementării PNRR de mai mulți miniștri, printre care Barna Tánczos, Mircea Fechet și Diana Buzoianu, fiecare având responsabilități în gestionarea programelor de mediu finanțate prin fonduri europene.
Problemele nu se opresc la infrastructura de apă. România continuă să înregistreze rezultate slabe și în domeniul reciclării deșeurilor. Potrivit rapoartelor europene, țara se află printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la colectarea selectivă și reciclare, în timp ce mai multe proceduri de infringement au ajuns în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În paralel, România este monitorizată și pentru întârzierile în aplicarea normelor europene privind tratarea apelor reziduale, obligații prevăzute de legislația comunitară privind protecția mediului și sănătatea publică. Specialiștii avertizează că eventualele sancțiuni financiare pot genera costuri suplimentare importante pentru bugetul de stat în anii următori.
