Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată recent de Parlament, riscă să fie contestată la Curtea Constituțională, pe fondul unor acuzații grave privind modul de alocare a fondurilor. Potrivit informațiilor publicate de Mediafax, opoziția a anunțat deja că va ataca actul normativ, iar inclusiv instanțe din sistemul judiciar ar putea sesiza neconstituționalitatea acestuia.

Miza principală o reprezintă un amendament prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis suplimentarea bugetului pentru asistență socială cu aproximativ 1,1 miliarde de lei. Sumele sunt destinate sprijinirii familiilor vulnerabile și pensionarilor, însă sursa de finanțare a generat controverse majore.

CITEȘTE ȘI: Agonia unei națiuni: dansul marionetelor pe puntea unui Titanic numit România

Conform datelor oficiale și analizelor prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), banii au fost realocați din bugetele sistemului judiciar, mai exact din fondurile destinate plății unor drepturi salariale restante câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești definitive. Aproximativ 800 de milioane de lei ar urma să fie luați de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar 300 de milioane de lei de la Ministerul Public.

Această decizie a stârnit reacții dure din partea sistemului de justiție. Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au avertizat că executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și că amânarea repetată a plăților afectează grav principiile statului de drept. Potrivit acestora, drepturile stabilite prin decizii definitive reprezintă creanțe certe și protejate legal.

Mai mult, specialiștii din domeniu invocă jurisprudența europeană. Atât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) au stabilit în mod constant că statele pot eșalona plata unor datorii, dar nu le pot reeşalona la nesfârșit, deoarece acest lucru afectează dreptul de proprietate și securitatea juridică.

Problema este amplificată de faptul că aceste datorii provin din sute de mii de procese câștigate de magistrați împotriva statului român, în urma unor diferențe de calcul salarial. Conform datelor analizate de Ministerul Finanțelor, valoarea totală a acestor restanțe a ajuns la aproximativ 10 miliarde de lei, sume care generează dobânzi și penalități suplimentare.

Consiliul Superior al Magistraturii acuză Executivul că a recurs la o practică repetată de amânare a plăților, prin reeșalonări succesive considerate nelegale. Instituția avertizează că această strategie nu doar că încalcă obligațiile statului, dar poate duce la creșterea semnificativă a datoriei publice, din cauza acumulării de dobânzi.

În acest context, atât ÎCCJ, cât și CSM au transmis că iau în calcul acțiuni legale pentru a obliga Guvernul să respecte deciziile instanțelor. Situația rămâne tensionată, iar evoluția depinde inclusiv de o posibilă decizie a Curții Constituționale, care ar putea bloca aplicarea bugetului.