Procurorii specializați în combaterea criminalității organizate au finalizat o anchetă de mare complexitate care documentează existența unei rețele infracționale ce a funcționat ani la rând sub aparența legalității, folosind instrumente juridice pentru deposedarea persoanelor vârstnice de bunurile lor. Dosarul, cunoscut în mediul judiciar drept „Fabrica de moșteniri”, indică implicarea unor profesioniști din domenii-cheie, precum notariatul și executarea silită, alături de intermediari și persoane interpuse.   diicot.ro

CITEȘTE ȘI: Idealuri uitate: cum ar fi fost România cu lideri adevărați?

De la abuz asupra persoanelor vulnerabile la mecanism infracțional organizat

Potrivit actului de sesizare a instanței, activitatea infracțională ar fi debutat în jurul anului 2015, sub forma exploatării directe a unor persoane în vârstă, singure sau cu afecțiuni grave. Acestea ar fi fost adăpostite în imobile controlate de liderul rețelei și private de condiții minime de trai, devenind complet dependente de cei care le controlau viața și resursele financiare.      legislatie.just.ro

Constituirea „Fabricii de moșteniri”

Începând cu anul 2018, anchetatorii arată că schema s-a transformat într-un grup infracțional organizat, cu o structură clară și roluri bine definite. Scopul principal era dobândirea frauduloasă de imobile prin testamente, succesiuni, procuri și proceduri de executare silită. Rețeaua ar fi fost extinsă prin atragerea unor persoane cu expertiză juridică, care ar fi facilitat întregul circuit al actelor.
Sursa: Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

Selectarea victimelor: criterii precise și informații din interior

Victimele erau alese după criterii clare: vârstă înaintată, lipsa rudelor apropiate, probleme medicale și deținerea unor locuințe situate în zone urbane valoroase. În identificarea acestora, ancheta indică rolul unor persoane din mediul administrativ al imobilelor, care ar fi furnizat date despre datorii și situația locativă.

Acte autentice, conținut fraudulos

Un element central al dosarului îl reprezintă activitatea notarială. Procurorii susțin că mai multe acte ar fi fost autentificate fără verificarea reală a discernământului semnatarilor sau în condiții care nu reflectau realitatea. Aceste documente au stat ulterior la baza transferului dreptului de proprietate. notarii.ro

Executări silite și proceduri pe bază de documente false

Ancheta mai arată că procedurile de executare silită ar fi fost declanșate inclusiv în lipsa unor creanțe reale sau pe numele unor persoane decedate. În unele cazuri, valorile datoriilor ar fi fost majorate artificial pentru a justifica pierderea locuințelor.

Interpuși și circuitul „curățării” proprietăților

Pentru a disimula proveniența bunurilor, imobilele ar fi fost trecute succesiv pe numele unor apropiați, rude sau alte persoane interpuse. Procurorii consideră aceste operațiuni drept mecanisme specifice spălării banilor, menite să rupă legătura dintre bun și fapta inițială.    onpcsb.ro

CITEȘTE ȘI:  Psihiatria sub asediul birocratic: privire critică asupra Centrelor de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor din România – partea I

Un dosar cu impact sistemic major

În cadrul procesului, statul a solicitat anularea a peste 100 de acte juridice și menținerea sechestrului asupra bunurilor dobândite fraudulos. Cazul este considerat fără precedent prin amploare și prin modul în care scoate la iveală vulnerabilități instituționale serioase.      just.ro

Procesul și prezumția de nevinovăție

Dosarul se află pe rolul instanței, iar judecata pe fond se anunță de durată. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legislației române și europene.    cdep.ro