Un studiu amplu realizat de Mădălina Boțan, profesor universitar la SNSPA și coordonatoarea hub-ului româno-bulgar al European Digital Media Observatory (EDMO – BROD), arată că alegerile din România – anulate în premieră de Curtea Constituțională – reprezintă un caz-școală pentru cercetătorii europeni preocupați de integritatea electorală în era algoritmilor The Loop – ECPR

CITEȘTE ȘI: Darul suprem: înțelepciune și bunătate de la Moș Nicolae, pentru o Românie mai bună

Potrivit analizei, România a experimentat un scenariu în care „democrația s-a mutat în feed”, iar infrastructura digitală a devenit mai influentă decât campaniile electorale tradiționale.

Alegerile decise de algoritmi

Mădălina Boțan explică: „Alegerile din România au fost un test pentru modul în care ecosistemele digitale pot hijack-ui democrația. Emoția, viralitatea și logica platformelor au contat mai mult decât programele electorale” The Loop

Platformele TikTok, Facebook și X au devenit „arene în care politica a fost remixată”, iar manipularea emoțională a produs rezultate electorale cu impact real. Anularea primului tur de către Curtea Constituțională a fost, în opinia autoarei, o consecință a presiunii create în mediul digital.

Diaspora – actor-cheie al alegerilor

Studiul evidențiază rolul diasporei: în colaborare cu huburi EDMO din Italia și România, cercetătorii au analizat peste 8.000 de postări publice (decembrie 2024 – mai 2025). Concluzia: „Diaspora nu a fost spectator. A modelat discursul politic, a creat meme-uri, narațiuni și a devenit co-autor al poveștii electorale românești”

Aceasta a importat teme europene precum „lupta pentru suveranitate” și „Europa globalistă vs. popor” și a amplificat tensiuni interne prin algoritmi care nu țin cont de frontiere. Autoarea numește acest fenomen „suveranitatea digitală a diasporei” – o formă de influență transnațională fără precedent.

Trei mecanisme prin care dezinformarea domină platformele

1. Normalizarea extremismului: Ideile radicale sunt livrate în formate „light” – glume, trenduri, remixuri – percepute ca normale.

2. Viralitatea hibridă: Mesajele politice combinate cu emoție, umor sau indignare sunt amplificate de algoritmi.

3. Amplificarea algoritmică: Platformele promovează ceea ce generează reacție, nu ceea ce este adevărat.

„Algoritmii nu amplifică idei coerente, ci emoții puternice. Postările cu furie, frică sau nostalgie au dominat campania,” susține Mădălina Boțan (The Loop).

TikTok, Facebook și X – laboratoare ale emoției

TikTok: Propagandă prin emoție personalizată, comunități digitale ultra-coezive pe hashtaguri precum #suveranitate, #RomaniInItalia sau #RefacemRomania.

Facebook: „Insule informaționale” pentru adulți, unde teoriile conspirației și fake news-ul s-au viralizat ca analiză serioasă.

X: Platforma liderilor de opinie, transformând sloganurile politice în agendă și promovând teme precum „suveranitate” sau „UE = colonizator”.

Concluziile cercetătoarei

România a intrat într-o zonă gri a democrației digitale: „Când diaspora, emoția și algoritmii creează o furtună perfectă, instituțiile democratice devin reactive, nu proactive. Transparența algoritmică este mai importantă ca oricând” (The Loop).

Măsuri propuse: educație media pentru diaspora, monitorizare în timp real a platformelor, reglementări pentru transparență și colaborare interstatală împotriva dezinformării.

Cine este Mădălina Boțan

Conferențiar universitar la SNSPA, coordonatoare EDMO Hub România-Bulgaria (BROD), expertă în dezinformare, propagandă algoritmică și interferență electorală, membră în paneluri științifice ale Comisiei Europene și proiecte Horizon Europe SNSPA

CITEȘTE ȘI: Ecoul unei Agore pierdute – democrația românească pe marginea prăpastiei

Alegerile din România devin manual pentru Europa: algoritmii, emoțiile și diaspora pot transforma radical cursul electoral. „Democrația trăiește în feed. Dacă vrem să o protejăm, acolo trebuie să luptăm”, conchide Mădălina Boțan

Sursa: The Loop